Cancerul si alimentatia - "Studiul China"

Doctorul american COLIN CAMPBELL, considerat un

gigant al nutritiei, a scris, dupa cercetari intinse pe
zeci de ani, o carte fundamentala, despre legatura
dintre cancer si alimentatie. !tudiul C"ina este
considerata punctul de cotitura al medicinei #iitorului
Desi foarte putin cunoscuta de publicul larg, cartea "Studiul
China" este apreciata drept cea mai completa cercetare
medicala intreprinsa pana acum in lume, ce demonstreaza
legatura directa intre cancer si alimentatie. Studiul reuneste
zeci de cercetari desfasurate, timp de mai bine de 27 de ani,
sub patronajul Institutului ational pentru Sanatate din S!" si al Institutului
"merican pentru Cercetarea Cancerului, care l-au finantat. "u fost antrenate
uni#ersitati si laboratoare de prestigiu si o armata de sa#anti din intreaga lume,
rezultand sute de comunicari stiintifice publicate in literatura de specialitate.
$roblema e stiuta de mult% alimentele pe care le mancam sunt cele ce afecteaza in
principal dez#oltarea tumorilor canceroase. outatea o reprezinta faptul ca
"magistrul" acestor descoperiri epocale nu este oarecine, ci un om de stiinta de
reputatie internationala, dr. Colin Campbell, profesor la catedra de biochimie si
nutritie a !ni#ersitatii din &irginia. Detinator a numeroase premii medicale, este
considerat unanim un 'instein al nutritiei, iar cartea sa influenteaza azi decisi#
dez#oltarea politicilor nutritionale pe plan interna- tional.
Copiii malnutriti din $ilipine
(a inceputul carierei sale stiintifice, cu mai mult de )* de ani in urma, profesorului
Colin Campbell nici nu-i trecea prin cap ca alimentatia este atat de strans legata de
sanatate. "+ancam si eu, ca toata lumea, ceea ce mi se spunea ca e mancare buna.
+icul dejun era alcatuit din oua, slanina, carnati, cartofi prajiti, sunca, alaturi de
doua cani zdra#ene de lapte de #aca. oi toti mancam ceea ce e gustos, ceea ce
este con#enabil sau ceea ce ne-au in#atat parintii sa ne placa... (imitele culturale
ne definesc preferintele si obiceiurile alimentare".
,iind unul din sa#antii care au contribuit la descoperirea dio-inei .o substanta foarte
to-ica, utilizata la productia de erbicide/, in 0127 a fost cooptat in ,ilipine, in echipa
profesorului Charlie 'ngel, pentru a in#estiga cauzele incidentei neobisnuit de mari
a cancerului de ficat la copiii filipinezi. $roiectul finantat de "gentia de Dez#oltare a
Statelor !nite urmarea sa amelioreze alimentatia copiilor malnutriti din randul
saracilor. Initial, s-a crezut ca #ietile atator copii erau curmate de o deficienta in
proteine. (a acea #reme, gu#ernele occidentale isi uneau eforturile pentru a
ameliora "lipsa de proteine" din tarile in curs de dez#oltare. !lterior, s-a descoperit
ca untul de arahide folosit in alimentatia copiilor era contaminat cu aflato-ina, cel
mai puternic carcinogen chimic cunoscut la acea data .asa cum sunt si nitritii din
industria carnii, sau indulcitorii artificiali - zaharina/ si problema parea rezol#ata.
Dupa 0* ani de obser#atii atente, s-a adus la lumina o realitate medicala
stupefianta, nu doar aflato-ina era cauzatoare de moarte, ci numarul mare de
proteine care le erau date copiilor suplimentar. "Copiii care primeau suplimentar in
dieta cele mai multe proteine .de origine animala/ erau cei la care rata cancerului
de ficat era mai mare".
%& de ani de... studii pe animale
Descoperirea parea foarte ciudata, dar un e-periment independent, facut in India,
pe animale de laborator, a clarificat pe deplin contradictia.
!nui grup de sobolani i s-a administrat aflato-ina .producatoare de cancer/ si au
fost hraniti cu o dieta ce continea 2*3 proteina animala .un procent apropiat de cel
pe care majoritatea oamenilor il consuma in #est/. !nui alt grup de sobolani i s-a
administrat aceeasi cantitate de aflato-ina, dar au fost hraniti cu o dieta compusa
doar din 43 proteine. Incredibil, sobolanii din primul grup au facut toti cancer de
ficat, iar ceilalti, care au consumat putine proteine, nu au facut deloc cancer, desi
au primit aceeasi cantitate de carcinogen. Cum nimic nu pare a fi intamplator, e-act
in acea perioada, mama sotiei dr. Campbell a murit de cancer de colon, la #arsta
tanara de 40 de ani. Cazul ei l-a determinat pe sa#antul american sa ia hotararea
decisi#a a carierei sale% "&oi intreprinde tot ce #a fi necesar pentru a intelege mai
bine aceasta boala ingrozitoare... cancerul". Si s-a tinut de cu#ant.
Intr-un nou e-periment pe doua colonii de soareci transgenici .infectati cu #irusul
hepatitei 5, 65&, care determina aparitia cancerului la ficat/ s-au obtinut e-act
aceleasi rezultate. Dar dupa ce au facut cancer, animalele din prima colonie, hranite
cu proteine animale, au fost trecute, si ele, la o dieta cu mai putine proteine - 43,
si acestea de origine #egetala. 7ezultatul a fost uimitor% o incetinire a cresterii
focarelor tumorale la doar 843, comparati# cu animalele care primeau in
continuare aport ridicat de proteine .animale/.
In acel moment, pentru prima data, oamenii de stiinta au ajuns in faza cand stiau
ca pot tine sub control cancerul prin... alimentatie. Dar oare acest fenomen
miraculos era #alabil si pentru oameni9 $entru a obtine un raspuns era ne#oie de
do#ezi directe, de cercetari facute pe oameni.
'arta cancerului in C"ina
:hou 'n(ai, primul ministru al 7epublicii $opulare Chineze, a fost spitalizat in 017),
pentru un cancer al #ezicii urinare, o boala cumplita, care i-a produs multa
suferinta. Inainte de a muri, premierul Chinei a ordonat sa se faca un studiu
national despre cancer, boala care inca nu era bine inteleasa. "u fost in#estigate
cele mai comune 02 tipuri de cancer, la peste ;;* milioane de oameni, din peste
2).*** de districte din China. (a acest studiu urias au muncit 24*.*** de lucratori
sanitari, iar ceea ce a rezultat a fost un grandios atlas color, ce arata diferentiat
zonele in care cancerul era frec#ent intalnit, de zonele unde era aproape ine-istent.
In anii <;*, cand "atlasul" respecti# a fost descoperit intamplator de cercetatorii
americani, acestia si-au dat seama ca au in fata cea mai ampla cercetare
biomedicala intreprinsa #reodata in lume, o #eritabila comoara medicala a
umanitatii. Ceea ce i-a surprins, inca de la inceput, pe sa#anti au fost #ariatiile
geografice foarte mari ale ratei cancerului. "dica, in unele regiuni, incidenta
cancerului de ficat, de e-emplu, era de 7 cazuri .la 0** de mii de persoane/, iar in
altele de 2); .la 0** de mii de persoane/= la esofag la fel% 0-2 cazuri intr-o regiune
si )84 cazuri in alta. De ce erau diferente atat de mari intre districtele rurale din
China9 >are conditiile de mediu si modul de #iata pot influenta atat de mult aparitia
cancerului9
Cand stiinta, politica si finantele coopereaza
De#enise interesant de stiut ce se petrecea in casele oamenilor din China rurala, ce
mananca, cum traiesc, ce este in sangele si urina lor. (a inceputul anilor <;*, in
epoca lui Deng ?iaoping, de ma-ima deschidere a Chinei catre >ccident, lucrul
acesta a de#enit posibil. > actiune comuna a !ni#ersitatii Cornell .S!"/,
!ni#ersitatii >-ford ."nglia/ si a "cademiei Chineze de +edicina $re#enti#a a reunit
o echipa de sa#anti de talie mondiala care a realizat cel mai cuprinzator instantaneu
de #iata din cate s-au facut #reodata cu subiecti umani. $ornind de la 6arta
chinezeasca a Cancerului, 2) de laboratoare mobile au plecat pentru inregistrari in
di#erse districte ale Chinei. S-au luat analize de sange si urina de la adulti, probe de
hrana si mostre de alimente din piete. Concluziile la care s-a ajuns au zguduit din
temelii cercetarea medicala din domeniul nutritiei. In zonele in care cancerul era cel
mai putin intalnit, se consumau foarte putine alimente de origine animala .mai mult
fibre, cereale si proteine #egetale/ in comparatie cu zonele unde incidenta
cancerului era ridicata si unde consumul de grasimi era, si el, debordant. Concluzia
a fost clara% dez#oltarea tumorilor canceroase este milimetric legata de cantitatea
de alimente de origine animala pe care le consumam.
Boli ale (ogatiei si (oli ale saraciei
Si mai e-ista o corelatie importanta% de la sfarsitul secolului al ?I?-lea, din zorii
re#olutiei industriale, omenirea a inceput sa consume mai multa carne si produse
lactate .84-)*3 din aportul caloric/. (imita de 8*3 grasimi a de#enit cota de ni#el,
in recomandarile internationale, iar majoritatea oamenilor din >ccident mor din
cauza ei. Din nefericire, fenomenul se repeta identic si in tarile in curs de
dez#oltare.
$rin urmare, cancerul ar putea fi controlat prin reducerea aportului de proteine
animale .carne, lapte, oua, grasimi/, care il fac sa a#anseze, si crescand aportul de
alimente anti-promotoare ale cancerului .legume si fructe/. "Institutul "merican
pentru Studierea Cancerului promo#eaza o dieta predominant #egetariana, pentru
#indecarea si reducerea riscului de cancer, datorita acti#itatii e-traordinare pe care
dr. Campbell a inceput-o cu 24 de ani in urma", declara +aril@n Aentr@, presedintele
acestui institut.
7ezultatele "Studiului China", impreuna cu muntele de do#ezi din cercetare "l-au
trezit" chiar pe dr. Campbell, determinandu-l sa-si schimbe stilul de #iata. "Cu 04
ani in urma am incetat sa mai mananc carne si aproape orice fel de aliment de
origine animala, inclusi# .cu rare ocazii/, produse lactate. Colesterolul meu a scazut
si, chiar daca am imbatranit, sunt foarte bine fizic si am cu 2* Bg mai putin ca la 8*
de ani. De la un baietandru care bea 2 l de lapte pe zi, iar apoi un tanar intelectual
care isi batea joc de #egetarieni, am facut o cotitura decisi#a in #iata mea. "zi
mananc doar legume si fructe."
P. !. +ulti dintre d#s. se #or intreba, pe buna dreptate% cum de nu am aflat pana
acum despre aceste cercetari fundamentale legate de cancer si alimentatie9 De ce
aceste noutati nu au fost prezentate la tele#izor9 Si de ce nu sunt incluse aceste
cercetari in recomandarile care se fac bolna#ilor in spital9 7aspunsuri la aceste
intrebari, precum si ghidul unei alimentatii corecte, elaborat de dr. Campbell, in
numerele #iitoare ale re#istei.
Studiul China" a fost tradusa si publicata in 7omania de Casa de 'ditura ""d#ent"
din 7amnicu-&alcea.