temei
Etimologie
Din slavă (veche) temelĩ.
Pronunție
- AFI: /te'mej/
Substantiv
Declinarea substantivului temei | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | temei | temeiuri |
Articulat | temeiul | temeiurile |
Genitiv-Dativ | temeiului | temeiurilor |
Vocativ | temeiule | temeiurilor |
- lucrul sau partea cea mai importantă din ceva; temelie, fundament, bază.
- motiv, pricină, cauză; prilej.
- (pop.) toi, miez, mijloc (al unei acțiuni, al unui interval de timp).
- Temeiul nopții.
- (înv.) grosul unei armate.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) De temei = de bază, solid, serios; însemnat, important.
- Fără (sau lipsit de) temei = fără bază reală, neîntemeiat, fictiv.
- (loc.adj. și adv.) Cu temei =
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online