sugo
(italiano)
Etimologie
Din latină sūcus.
Pronunție
- AFI: /'sugo/
Substantiv
sugo m., sughi pl.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din proto-indo-europeană *sūg-.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
sūgō (infinitivul prezent sūgere, perfectul activ suxī, supinul suctum)
- a suge
- Molli enim et rara potestate cum sint, exsiccant sugendo e materia sucum. - (Vitruvius, 70-25 î.e.c., De Architectura, 2:8)
- a lua înăuntru
- a consuma, a epuiza
- Id est quae minus sugunt terram. - (Varro, 116-27 î.e.c., Rerum Rusticarum, 1:43)