lovi
Vezi și : loví, lóvi, lõvi |
Etimologie
Din slavă loviti („a vâna, a prinde, a pescui”).
Pronunție
- AFI: /loˈvi/
Verb
Conjugarea verbului (se) lovi | |
Infinitiv | a (se) lovi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) lovesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) lovească |
Participiu | lovit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz., intranz. și refl.) a (se) atinge cu putere, a (se) izbi.
- Lovise în ușă cu piciorul.
- (v.tranz.) a bate.
- L-a lovit la cap.
- (v.tranz.) (fig.) a aduce prejudicii, pagube; a atinge, a leza.
- S-a lovit tare la genunchi.
- (v.tranz. și refl.) a (se) atinge (fără violență).
- (v.refl.) a da peste o piedică, a se împiedica, a se izbi de...
- (v.tranz.) a izbi drept în țintă cu un proiectil, cu o săgeată etc.
- Glonțul a lovit iepurele.
- (v.refl. recipr.) (înv.; despre țări, terenuri etc.) a se învecina.
- (v.tranz.) (despre stări fiziologice, boli etc.) a veni brusc asupra cuiva, a cuprinde, a apuca, a copleși.
- (v.refl. recipr.) (înv.) a se asemăna, a se potrivi.
- (v.tranz.) (înv.) a ataca.
- (v.refl. recipr.) a se lupta.
Sinonime
- 1: izbi, bate, (rar) zupăi, (Transilv.) șupi
- 2: bate, izbi, (înv. și reg.) răzbi, (reg.) toca
- 3: (înv.) (se) poticni, plesni
- 4: ciocni
- 6: ajunge, atinge, izbi, nimeri, ochi, pocni, (pop.) păli, picni, (reg.) tâlni, (Transilv.) tălăli
- 10: ataca
Cuvinte derivate
Expresii
- A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobândi experiență în urma unor întâmplări nefericite
- A se lovi ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc
Traduceri
a intra în contact violent (unul cu altul)
Etimologie
Din lovi.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru lovi.