pierdut

română

Din a pierde.

Declinarea adjectivului pierdut
	Singular	Plural
Masculin	pierdut	pierduți
Feminin	pierdută	pierdute
Neutru	pierdut	pierdute

(despre obiecte, bunuri) care nu se mai află în posesiunea proprietarului, care nu mai este la locul lui obișnuit, despre care nu se știe unde se află.
care nu mai există, care a dispărut.
(despre oameni) care a plecat din locul unde era și căruia nu i se mai știe de urmă; rătăcit.
care nu mai trăiește în preajma cuiva, s-a depărtat de cineva; care nu se mai află în viață; mort.
care abia se vede dintre alte obiecte, care nu apare clar din cauza depărtării; șters, estompat.
(despre culori) pal, șters.
(despre sunete) cu intensitate scăzută, slăbit din cauza depărtării; stins.
absorbit de o activitate, de o problemă; copleșit de gânduri sau de sentimente, stăpânit de o emoție puternică; (p.ext.) desperat.
(despre ochi, privire) ațintit în gol, rătăcit.
(despre oameni) aflat într-o situație foarte grea, în primejdie de moarte, expus distrugerii (fizice sau morale).
(despre femei) care a decăzut din punct de vedere moral; care practică prostituția.
(despre un interval de timp) care a trecut pentru cineva în zadar, care a fost petrecut fără folos sau cu prea puțin folos.