drug

română

Etimologie

Din sârbocroată drug („prăjină”) (Cihac, cf. DER; Scriban, DEX).

Pronunție

• AFI: /drug/

Substantiv

Declinarea substantivului drug
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drug	drugi
Articulat	drugul	drugii
Genitiv-Dativ	drugului	drugilor
Vocativ	drugule	drugilor

1. bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții).
2. (înv.) lingou.
3. fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual.

Cuvinte derivate

• druguleț

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului drug
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drug	druguri
Articulat	drugul	drugurile
Genitiv-Dativ	drugului	drugurilor
Vocativ	drugule	drugurilor

1. punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online