Wikitextul paginii vechi, dinainte de modificare (old_wikitext) | '[[Fișier:Grand Royal Coat of Arms of France.svg|thumb|right|250px|Blazonul Casei de Bourbon a Franței și Navarei]]
'''Casa de Bourbon''' a fost o importantă casă regală europeană, ramură a [[Dinastia Capețienilor| Capețienilor]], și actuala casă regală în [[Spania]] și în [[Luxemburg|Ducatul Luxemburg]]. Primii regi Bourbon au condus [[Regatul Navarei|Navara]] și [[Franța]] în secolul al XVI-lea.
== Istoric al suveranilor francezi din dinastia Bourbon ==
[[File:Henry IV of france by pourbous younger.jpg|thumb|left|180px|Henric al IV-lea al Franței, primul rege bourbon al Franței.]]
În [[1589]], regele [[Casa Valois|Valois]] al Franței moare fără a avea succesori de sex masculin. Punându-se astfel problema succesiunii la Coroana Franței, [[Filip al II-lea al Spaniei]], căsătorit cu [[Elisabeta de Franța]], consideră că lui trebuie să îi revină coroana franceză. Desigur că acest lucru nu era acceptabil și nici măcar posibil datorită Legii de Succesiune la tron din [[1464]], care excludea ca posibil succesor un prinț străin și consacra ''legea salică'', adică îndepărtarea succesiunii pe linie feminină. După o căutare elaborată, juriștii francezi au reușit să depisteze ruda cea mai apropiată a lui [[Henric al III-lea al Franței]], în persoana lui [[Henric al IV-lea al Franței|Henric de Bourbon]], regele Navarei. Pentru a depista înrudirea celor doi, trebuie să ne întoarcem abia în secolul XIII. Henric de Navara era urmașul pe linie masculină al contelui [[Robert de Clermont]], cel de-al șaselea fiu al [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântului Ludovic]], reprezentant al [[Dinastia Capețienilor|dinastiei Capețienilor]].
Henric de Navara, protestant, a trebuit să se convertească la catolicism pentru a putea deveni rege al Franței sub numele de Henric al IV-lea (1589-1610), primul rege din ramura Bourbon. Se spune că la intrarea sa triumfală în capitală, Henric ar fi rostit cuvintele „Parisul merită o mesă(liturghie)” (fr. „Paris vaut bien une messe”), referindu-se la masacrele religioase comise de catolicii parizieni împotriva protestanților.
Henric al IV-lea a fost unul din cei mai importanți regi francezi, fiind dealtfel numit de popor „Henric cel Bun”. El a reușit să redea Franței pacea internă de care avea nevoie prin „Edictul de toleranță de la Nantes” (1598), deși acest lucru a însemnat sporirea tensiunilor cu papalitatea și cu Spania ultracatolică. „Bearnezul” (fr. „Le Béarnais”), așa cum era poreclit Henric al IV-lea, a reușit să eficientizeze aparatul de stat, liberalizând comerțul și slăbind marea nobilime feudală; el pune astfel bazele monarhiei absolutiste pe care nepotul său o va instaura, și care va constitui un model la care vor aspira toți monarhii europeni.
Din păcate opera de consolidare statală a lui Henric al IV-lea s-a întrerupt în mod brusc în 1610, atunci când un fanatic religios, [[François Ravaillac]] i-a aplicat regelui două lovituri de cuțit în piept. Primul caz de regicid din istoria Franței a fost pedepsit în mod exemplar: după ce, în urma unei judecăți s-a stabilit că Ravaillac, acționând singur, se face vinovat de cea mai înaltă crimă posibilă în dreptul feudal, [[lezmajestate]] ({{fr|lèse-majesté}}), acesta a fost supus unui ritual străvechi numit „l’écartèlement” (sfârtecarea). Trebuie menționat că lezarea persoanei regelui se pedepsea întotdeauna cu moartea, indiferent de gravitatea delictului în sine, deci chiar dacă persoana monarhului nu era în mod fizic lezată, se pedepsea în același mod tentativa. Această crimă era mai gravă decât Înalta Trădare, dovedindu-se că, în epoca medievală, persoana regelui era pusă mai presus decât statul.
În aceste condiții, Delfinul, minor, dar devenit regele [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] (1610-1643), nu-și putea asuma rolul de șef la statului, astfel că se instituie o Regență, condusă de regina [[Maria de Medicis]]. În [[1614]], este pentru ultima oară când sunt convocate [[Statele Generale]] (fr. „états généraux”), înainte de evenimentele revoluționare. Acest organ, considerat de regi incomod, reprezenta, teoretic interesele tuturor categoriilor sociale, în ceea ce privește problemele majore ale regatului, sfătuindu-l pe rege, votând noi taxe propuse de acesta etc. În fapt, statele generale nu erau în accepțiunea lor medievală un organ reprezentativ, pentru că puterea în cadrul adunării era monopolizată de stările privilegiate (nobilimea religioasă și laică). Statele generale reprezentau în mod concret instituția prin care nobilimea franceză își apăra interesele și exercita constrângeri asupra Coroanei atunci când acesta își întărea puterea în defavoarea sa.
Franța secolului XVII este o țară în care feudalismul începe să se destrame. Vechile instituții medievale încep să se destrame (în 1627 sunt interzise duelurile judiciare, pedepsite cu moartea), apărând instituții care ne amintesc de epoca modernă (instituții de copii abandonați, Academia franceză - în 1634, la inițiativa și sub patronajul cardinalului de Richelieu, școli publice - fenomen totuși rar, Academia de pictură și sculptură - fondată în 1648 etc.). Au existat totuși și fenomene de regres în planul dezvoltării ideologice: închisorile pentru copii (unde părinții își puteau trimite copiii neascultători, printr-o simplă cerere adresată regelui), simulacre de procese, soldate cu executarea unor oameni nevinovați (cazul marchizului de Cinq-Mars, executat pentru complot în vederea răsturnării [[Cardinalul Richelieu|Cardinalului Richelieu]] - în fapt numai eliminarea unui adversar politic incomod și periculos pentru „Cardinalul de Fier”).
Ludovic al XIII-lea nu a părut să se fi ridicat în nici un caz la înălțimea tatălui său, însă a avut șansa de a-l avea contemporan pe cardinalul Richelieu, adevăratul artizan al succeselor și eficienței regatului francez, care, în această perioadă exercită o adevărată hegemonie asupra Europei. Este evident că Ludovic al XIII-lea a permis ca ministrul său să obțină enorma influență de care s-a bucurat și i-a tolerat abuzurile, doar pentru motivul că-l știa pe Richelieu de neînlocuit.
[[File:Louis XIV of France and his family attributed to Nicolas de Largillière.jpg|thumb|350px|left|[[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] cu [[Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)|Ludovic le Grand Dauphin]], [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)|Ludovic, duce de Burgundia]] și [[Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)|Ludovic, duce de Bretania]].]]
Morțile lui Richelieu în [[1642]] și a lui Ludovic al XIII-lea, un an mai târziu, au creat un adevărat vid de putere, într-o perioadă extrem de periculoasă. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Delfinul Ludovic]] nu avea decât cinci ani la moartea tatălui său și nu putea conduce în mod efectiv. Regența, condusă de regina [[Ana de Austria]] și de succesorul lui Richelieu, [[Cardinalul Mazarin]], s-a confruntat cu numeroase probleme: războiul cu Spania, Frondele (parlamentară și nobiliară), rebeliunea prințului de Condé, toate pe fundalul unei nemulțumiri generale a maselor. Este interesant de observat că Parlamentul, în dorința sa de a limita puterea regenței, ajunge să promulge o Cartă de reforme, care, ideologic vorbind, reprezenta un pas înainte pentru dezvoltarea statală.
Copilăria tânărului rege Ludovic al XIV-lea (1643-1715) va fi marcată de sentimentul de insecuritate creat chiar de aceste mișcări ample împotriva Regenței. Cert este că, din [[1661]], de la moartea lui Mazarin, Regele-Soare începe să conducă din ce în ce mai autoritar, preferând funcționarii scrupuloși, practic executanți, miniștrilor autoritari și cu inițiativă. În mod concret, existau puține instituții în dreptul francez de la acea vreme care să limiteze puterea regelui; însă până atunci contextul politico-social, marii nobili sau statul descentralizat au prevenit instaurarea unei monarhii autoritare. Ludovic al XIV-lea avea însă totul de partea sa: poporul care îl adora, înalți funcționari competenți, marii nobili ținuți sub control, pacea religioasă instaurată de bunicul său etc. Domnia „Regelui-Soare”, marcată de interminabile războaie de dominare continentală, dar și de mari realizări, este privită în general ca o perioadă benefică pentru Franța, și aceasta și datorită regimului absolutist.
Pe plan juridic însă, absolutismul înseamnă domnia arbitrariului, a bunului plac, deoarece Ludovic al XIV-lea, ca și următorii doi suverani, a abuzat de o prerogativă regală, aceea de mare judecător. O practică întâlnită a fost emiterea excesivă a infamelor „lettre de cachet” (scrisori de întemnițare) prin care suveranul putea trimite pe oricine la Bastilia, fără o judecată prealabilă. Această prerogativă, de care ceilalți regi ai Franței nu se prea folosiseră până acum, era ilustrarea principiului că persoana monarhului era infailibilă, având de partea sa voința divină, singura căreia trebuia să îi dea socoteală pentru faptele sale. O altă decizie a fost Revocarea Edictului de la Nantes (în [[1685]]), și privarea calviniștilor de libertatea lor de cult. Totuși, nu trebuie negate progresele în ideologia juridică a acestei perioade: copiii devin persoane, se stabilește vârsta de la care se consideră că există discernământ (14 ani), ameliorarea statutului juridic al bastarzilor, iar [[Poullain la Barre]] publică o lucrare numită „Egalitatea celor două sexe”, o idee cu adevărat „revoluționară” pentru secolul al XVII-lea.
[[File:Louis14-Family.jpg|thumb| 380px |O pictură murală postumă comandată în jurul anului 1670 de [[Filip I, Duce de Orléans|Filip al Franței]]. Arată familia franceză de Bourbon din acele timpuri. Include: [[Henrietta Maria a Franței]] (d. 1669), regina exilată a Angliei; [[Filip I, Duce de Orléans]], fondatorul [[Casa de Orléans|Casei de Orléans]]; prima lui soție [[Henrietta Anne Stuart|Prințesa Henriette]] (d. 1670); prima fiică a cuplului [[Marie Louise d'Orléans (1662–1689)|Marie Louise d'Orléans]] (mai târziu regină a Spaniei); [[Anne de Austria]] (d. 1666); fiicele Orléans ale lui [[Gaston, Duce de Orléans|Gaston al Franței]]; [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]; Delfinul Franței cu soția lui [[Maria Theresa a Spaniei]] cu a treia fiică a lor [[Prințesa Marie-Thérèse a Franței (1667–1672)|Marie-Thérèse de France]], numită "Madame Royale" (d. 1672) și al doilea fiu al ei ''Philippe-Charles de France, duce d'Anjou'' (d. 1671). Prima fiică a lui Gaston apare în dreapta plan îndepărtat:[[Anne, Ducesă de Montpensier|Anne Marie Louise d'Orléans]]. În pictură mai apar două fiice ale lui Ludovic și Mariei Theresa, care au murit în 1662 și 1664.]]
La moartea lui Ludovic al XIV-lea în [[1715]], Franța se afla într-o situație economică delicată, însă pe plan european păstra poziția dominantă. Regelui îi succede la tron [[Ludovic al XV-lea al Franței|strănepotul său]], deoarece Regele-Soare le-a supraviețuit [[Ludovic, Delfin al Franței (1661-1711)|fiului]] și [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)|nepotului său]]. Însă noul rege, [[Ludovic al XV-lea al Franței]] (1715-1774) este minor, iar Regența este asigurată de unchiul său, ducele [[Filip de Orléans]], contrar testamentului lăsat de monarhul defunct. În cei opt ani de Regență, Filip de Orléans a încercat să dărâme eșafodajul monarhiei ultraautoritare printr-o serie de reforme: redă Parlamentului dreptul de „remontrance” (dojană la adresa unui act regal), suprimat cu 60 de ani în urmă, încearcă să redea înaltele funcții marilor seniori (din timpul lui Ludovic al XIII-lea, fuseseră alese persoane specializate din afara nobilimii pentru funcțiile publice), înlocuind ministerele cu opt „Înalte Consilii” (formate din 10 membri), promovând o politică pacifistă pe plan extern și de toleranță religioasă pe plan intern. Regența este însă un eșec: intrigile marilor nobili interesați să obțină cât mai multă putere, conjugate cu situația economică precară, nu fac decât să crească datoria publică și să scadă puterea de cumpărare a monedei, iar bancruta influentului om de afaceri [[John Law]] nu face decât să aplice lovitura de grație unei administrații ineficiente. Se adaugă aici epidemia de ciumă de la Marseille, care face peste 60.000 de victime, teroarea instaurată de banditul Cartouche în nord, materializări ale lipsei unei organizări coerente.
În [[1723]] Ludovic al XV-lea a preluat conducerea regatului său în mod efectiv, reinstaurând monarhia absolutistă, dar lansându-se, ca și predecesorul său, în interminabile conflicte europene și coloniale, care se sfârșesc toate prin eșecuri de răsunet. În plan juridic domnia lui Ludovic al XV-lea înseamnă sfârșitul muncii forțate (1748), considerată o măsură punitivă inumană și degradantă chiar de rege. În 1757 are loc o tentativă de regicid, eșuată: regele este doar rănit ușor, însă pedeapsa va fi aplicată cu toată rigoarea: „écartellement”, teribila pedeapsă medievală este din nou aplicată asupra atentatorului, [[Robert François Damiens]]. Mai mult decât atât, tatăl atentatorului, soția și fiica sa sunt exilați, frații și surorile acestuia sunt obligate să-și schimbe numele iar casa familiei este dărâmată. Domnia lui Ludovic al XV-lea abundă în procese celebre: afacerea Calas (1761-1764) - un tată acuzat de a-și fi omorât propriul fiu și condamnat la moarte, însă fără să existe dovezi solide; afacerea Sivern (1761-1771) – un cuplu acuzat de omorârea propriei fiice și condamnat la moarte, din nou fără dovezi solide; afacerea La Barre (1765-1788) – un tânăr acuzat de a fi distrus un crucifix este condamnat la tăierea limbii, afacerea Montbailli (1770) – un cuplu executat pentru uciderea unei bătrâne. Toate aceste cazuri au creat enorme scandaluri la acea epocă, în toate implicându-se scriitorul și filosoful [[Voltaire]], în calitate de avocat al apărării. Voltaire a reușit să obțină achitarea acuzaților, în primele trei cazuri și reabilitarea soților Montbailli.
În [[1774]] Ludovic al XV-lea a murit răpus de variolă și, deoarece Delfinul Ludovic nu i-a supraviețuit tatălui său, îi succede la tron „Fiul Franței”, sub numele de [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]] (1774-1792). De numele său sunt legate intervenția franceză, decisivă, în [[Războiul de independență american]], construirea primului oraș industrial ([[Arc-et-Senans]]), abolirea torturii, dar și cazul marchizului de Sade, întemnițat la [[Bastilia]] prin „lettre de cachet”. Ludovic al XVI-lea nu a fost capabil să-și susțină miniștrii cu intenții reformatoare, astfel că situația periculoasă pe care a moștenit-o a devenit curând explozivă. Obligat de criza financiară să convoace, după mai bine de 150 de ani, [[Statele Generale]], pentru a se vota noi impozite, Ludovic al XVI-lea, incapabil de decizie, va pierde controlul asupra situației.
Pe fundalul nemulțumirii generalizate și tensiunii sociale, la [[16 iulie]] [[1787]], parlamentul Parisului reclamă convocarea statelor generale, văzut ca fiind singurul organ capabil să combată cu succes conjunctura existentă. Cererilor parlamentului din Paris, regele le răspunde cu înregistrări forțate în adunare a oamenilor săi, exilarea parlamentarilor radicaliști, arestarea conducătorilor acestora. Dar atunci când regele retrage parlamentului dreptul tradițional de a emite edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la [[Rennes]], [[Dijon]], [[Toulouse]], [[Pau]] și [[Grenoble]]. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la [[8 august]] [[1788]] hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de [[1 mai]] [[1789]].
Procedura electorală franceză prevedea că fiecare din cele trei stări - [[cler]]ul (starea I), [[nobilime]]a (starea a II-a) și restul societății (starea a III-a) avea dreptul să aleagă o treime din membri, în ciuda faptului că [[starea a treia]] reprezenta majoritatea covârșitoare a poporului francez. Din această cauză, existau voci care cereau dublarea numărului membrilor stării a treia și votul individual al membrilor, lucru care ar fi făcut ca starea a treia să dețină majoritatea în adunare. Deși prima cerere a fost acceptată, noul regulament electoral nu prevedea nimic despre schimbarea procedurii de vot, astfel că situația rămânea, în fapt, aceeași.
Înainte de convocarea statelor, regii obișnuiau să invite poporul să-și exprime “dorințele și reclamațiile” în caietele de doleanțe (cahiers de doleances). Aveau dreptul de a se exprima în acest mod toți cei ce puteau vota pentru adunările locale, adică toți francezii de peste 25 de ani și care erau înscriși în registrele de impozit. Chiar dacă oamenii simpli nu știau să scrie, și nu se puteau exprima direct, totuși aceste caiete de doleanțe reprezentau o sursă de informații prețioase asupra opiniei publice. De cele mai multe ori, comunitățile rurale se reuneau în cadrul parohiilor pentru a decide conținutul caietelor. Ies astfel la lumină enormele tensiuni sociale, fiind contestate în primul rând impozitele prea grele, privilegiile senioriale, modul de împărțire a proprietății comunale, condițiile grele de muncă în manufacturi, cerându-se o monarhie constituțională care să garanteze egalitatea drepturilor, proprietatea și votarea impozitelor doar de către adunări care să se întrunească regulat.
Dar, la deschiderea statelor generale, discursul regal nu pomenește nimic de reformele cerute de toată lumea. Din această cauză, la [[12 iunie]], starea a treia decide să se întrunească separat, făcând apel la celelalte stări să i se alăture, pentru a da Franței o [[Constituție]]. La [[17 iunie]], deputații stării a treia și cei câțiva deputați ai stărilor privilegiate care li s-au alăturat, motivând că reprezintă cel puțin 96% din poporul francez, se declară [[Adunare națională]], atribuindu-și dreptul de a vota impozitele. Este sfârșitul monarhiei absolutiste; începe revoluția. La 20 iunie are loc “jurământul de la [[Jeu de Paume]]” ([[Tuileries]]):
“Adunarea națională consideră că, fiind chemată să fixeze constituția regatului, să opereze regenerarea ordinii publice și să mențină adevăratele principii ale monarhiei, nimic nu o poate împiedica să își continue deliberările, în orice loc ar fi forțată să se stabilească, și, în fine, că oriunde membrii sunt reuniți, acolo este Adunarea națională.
Toți membrii acestei Adunări vor depune, în acest moment, jurământul solemn de a nu se separa niciodată și de a se reuni oriunde o vor cere circumstanțele, până când constituția regatului va fi stabilită și întărită pe fundații solide, iar odată depus acest jurământ, toți membrii și fiecare separat vor confirma prin semnătură această rezoluție de nezdruncinat.” Căderea Bastiliei la [[14 iulie]] [[1789]] îl va obliga pe rege să se încline și să recunoască Adunarea, admițând că “Națiunea reunită nu poate primi ordine”, în cuvintele primarului Parisului, astronomul Bailly. Este sfârșitul Vechiului Regim, abolirea organizării feudale fiind consfințită de [[Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului]]. Ulterior, acuzat de trădare, Ludovic al XVI-lea va fi ghilotinat ([[1793]]), după ce Franța se declarase Republică, un an înainte. Regele ghilotinat nu a fost însă ultimul suveran francez din dinastia Bourbonilor; frații săi, conții de Provence și de Artois, vor domni sub numele de [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic al XVIII-lea]] (1814/1815-1824) și [[Carol al X-lea al Franței|Carol al X-lea]] (1824-1830), iar, după abdicarea acestuia din urmă, va veni pe tron un alt Bourbon, ducele de Orléans, [[Ludovic-Filip I al Franței|Ludovic-Filip I]] (1830-1848), ultimul rege al Franței. Numele de [[Ludovic al XVII-lea al Franței]] îi este atribuit de familia regală fiului cuplului regal ghilotinat în 1792, dar acest rege nu a domnit niciodată ''de facto''.
== Lista regilor Bourbon ==
=== Regi ai Franței și ai Navarei ===
[[Fișier:Armoiries France et Navarre.png|150px|right|thumb|Stema casei regale a Franței și a Navarei.]]
Datele indică perioada domniei.
* [[Henric al IV-lea al Franței|Henric IV]], cel Mare ([[1589]]–[[1610]])
* [[Ludovic al XIII-lea al Franței|Ludovic XIII]], cel Drept ([[1610]]–[[1643]])
* [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic XIV]], regele Soare ([[1643]]–[[1715]])
* [[Ludovic al XV-lea al Franței|Ludovic XV]], cel Mult Iubit ([[1715]]–[[1774]])
* [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic XVI]] ([[1774]]–[[1792]])
* [[Ludovic al XVII-lea al Franței|Ludovic XVII]] ''de facto'' nu a domnit, familia regală l-a considerat rege de la executarea tatălui său și până la moarte ([[1793]]-[[1795]])
* [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic XVIII]]([[1814]]/[[1815]]-[[1824]])
* [[Carol al X-lea al Franței|Carol X]] ([[1824]]-[[1830]]) ''de facto'', familia regală l-a considerat rege legitim până la moarte ([[1836]])
* [[Ludovic al XIX-lea al Franței|Ludovic XIX]] ''„de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de sub o jumătate de oră în ([[1830]]). Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.''
* [[Henric al V-lea al Franței|Henric al V-lea]]'' „de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de 7 zile în [[1830]]. Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.''
=== Regi ai Spaniei ===
[[Fișier:Coat of Arms of Spanish Monarch.svg|150px|right|thumb|Stema casei regale a Spaniei.]]
Datele indică perioada domniei.
* [[Filip al V-lea al Spaniei]] ([[1700]]-[[1724]]; [[1724]]-[[1746]])
* [[Ludovic I al Spaniei]] ([[1724]])
* [[Ferdinand al VI-lea al Spaniei]] ([[1746]]-[[1759]])
* [[Carol al III-lea al Spaniei]] ([[1759]]-[[1788]])
* [[Carol al IV-lea al Spaniei]] ([[1788]]-[[1808]])
* [[Ferdinand al VII-lea al Spaniei]] ([[1813]]-[[1833]])
* [[Isabela a II-a a Spaniei]] ([[1833]]-[[1868]])
* [[Alfonso al XII-lea al Spaniei]] ([[1875]]-[[1885]])
* [[Alfonso al XIII-lea al Spaniei]] ([[1886]]-[[1931]])
* [[Juan Carlos I al Spaniei]] ([[1975]]-[[2014]])
* [[Filip al VI-lea al Spaniei]] ( [[2014]]-prezent )
== Bibliografie ==
* L’Histoire du Monde, vol. III, Editura Larousse 1993
* Mémoire de la France, Editura Larousse 1996
* Rois et Rèines de France, Editions Molière 1996
* Les Idées qui ont changé le Monde, Editions Solar 1999
{{Casa de Bourbon (Franța)}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Casa de Bourbon| ]]
[[Categorie:Istoria Franței]]
[[Categorie:Istoria Spaniei]]
[[Categorie:Istoria Neapolelui]]' |
Wikitextul paginii noi, după modificare (new_wikitext) | 'aceasta este o mizerie
== Istoric al suveranilor francezi din dinastia Bourbon ==
[[File:Henry IV of france by pourbous younger.jpg|thumb|left|180px|Henric al IV-lea al Franței, primul rege bourbon al Franței.]]
În [[1589]], regele [[Casa Valois|Valois]] al Franței moare fără a avea succesori de sex masculin. Punându-se astfel problema succesiunii la Coroana Franței, [[Filip al II-lea al Spaniei]], căsătorit cu [[Elisabeta de Franța]], consideră că lui trebuie să îi revină coroana franceză. Desigur că acest lucru nu era acceptabil și nici măcar posibil datorită Legii de Succesiune la tron din [[1464]], care excludea ca posibil succesor un prinț străin și consacra ''legea salică'', adică îndepărtarea succesiunii pe linie feminină. După o căutare elaborată, juriștii francezi au reușit să depisteze ruda cea mai apropiată a lui [[Henric al III-lea al Franței]], în persoana lui [[Henric al IV-lea al Franței|Henric de Bourbon]], regele Navarei. Pentru a depista înrudirea celor doi, trebuie să ne întoarcem abia în secolul XIII. Henric de Navara era urmașul pe linie masculină al contelui [[Robert de Clermont]], cel de-al șaselea fiu al [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântului Ludovic]], reprezentant al [[Dinastia Capețienilor|dinastiei Capețienilor]].
Henric de Navara, protestant, a trebuit să se convertească la catolicism pentru a putea deveni rege al Franței sub numele de Henric al IV-lea (1589-1610), primul rege din ramura Bourbon. Se spune că la intrarea sa triumfală în capitală, Henric ar fi rostit cuvintele „Parisul merită o mesă(liturghie)” (fr. „Paris vaut bien une messe”), referindu-se la masacrele religioase comise de catolicii parizieni împotriva protestanților.
Henric al IV-lea a fost unul din cei mai importanți regi francezi, fiind dealtfel numit de popor „Henric cel Bun”. El a reușit să redea Franței pacea internă de care avea nevoie prin „Edictul de toleranță de la Nantes” (1598), deși acest lucru a însemnat sporirea tensiunilor cu papalitatea și cu Spania ultracatolică. „Bearnezul” (fr. „Le Béarnais”), așa cum era poreclit Henric al IV-lea, a reușit să eficientizeze aparatul de stat, liberalizând comerțul și slăbind marea nobilime feudală; el pune astfel bazele monarhiei absolutiste pe care nepotul său o va instaura, și care va constitui un model la care vor aspira toți monarhii europeni.
Din păcate opera de consolidare statală a lui Henric al IV-lea s-a întrerupt în mod brusc în 1610, atunci când un fanatic religios, [[François Ravaillac]] i-a aplicat regelui două lovituri de cuțit în piept. Primul caz de regicid din istoria Franței a fost pedepsit în mod exemplar: după ce, în urma unei judecăți s-a stabilit că Ravaillac, acționând singur, se face vinovat de cea mai înaltă crimă posibilă în dreptul feudal, [[lezmajestate]] ({{fr|lèse-majesté}}), acesta a fost supus unui ritual străvechi numit „l’écartèlement” (sfârtecarea). Trebuie menționat că lezarea persoanei regelui se pedepsea întotdeauna cu moartea, indiferent de gravitatea delictului în sine, deci chiar dacă persoana monarhului nu era în mod fizic lezată, se pedepsea în același mod tentativa. Această crimă era mai gravă decât Înalta Trădare, dovedindu-se că, în epoca medievală, persoana regelui era pusă mai presus decât statul.
În aceste condiții, Delfinul, minor, dar devenit regele [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] (1610-1643), nu-și putea asuma rolul de șef la statului, astfel că se instituie o Regență, condusă de regina [[Maria de Medicis]]. În [[1614]], este pentru ultima oară când sunt convocate [[Statele Generale]] (fr. „états généraux”), înainte de evenimentele revoluționare. Acest organ, considerat de regi incomod, reprezenta, teoretic interesele tuturor categoriilor sociale, în ceea ce privește problemele majore ale regatului, sfătuindu-l pe rege, votând noi taxe propuse de acesta etc. În fapt, statele generale nu erau în accepțiunea lor medievală un organ reprezentativ, pentru că puterea în cadrul adunării era monopolizată de stările privilegiate (nobilimea religioasă și laică). Statele generale reprezentau în mod concret instituția prin care nobilimea franceză își apăra interesele și exercita constrângeri asupra Coroanei atunci când acesta își întărea puterea în defavoarea sa.
Franța secolului XVII este o țară în care feudalismul începe să se destrame. Vechile instituții medievale încep să se destrame (în 1627 sunt interzise duelurile judiciare, pedepsite cu moartea), apărând instituții care ne amintesc de epoca modernă (instituții de copii abandonați, Academia franceză - în 1634, la inițiativa și sub patronajul cardinalului de Richelieu, școli publice - fenomen totuși rar, Academia de pictură și sculptură - fondată în 1648 etc.). Au existat totuși și fenomene de regres în planul dezvoltării ideologice: închisorile pentru copii (unde părinții își puteau trimite copiii neascultători, printr-o simplă cerere adresată regelui), simulacre de procese, soldate cu executarea unor oameni nevinovați (cazul marchizului de Cinq-Mars, executat pentru complot în vederea răsturnării [[Cardinalul Richelieu|Cardinalului Richelieu]] - în fapt numai eliminarea unui adversar politic incomod și periculos pentru „Cardinalul de Fier”).
Ludovic al XIII-lea nu a părut să se fi ridicat în nici un caz la înălțimea tatălui său, însă a avut șansa de a-l avea contemporan pe cardinalul Richelieu, adevăratul artizan al succeselor și eficienței regatului francez, care, în această perioadă exercită o adevărată hegemonie asupra Europei. Este evident că Ludovic al XIII-lea a permis ca ministrul său să obțină enorma influență de care s-a bucurat și i-a tolerat abuzurile, doar pentru motivul că-l știa pe Richelieu de neînlocuit.
[[File:Louis XIV of France and his family attributed to Nicolas de Largillière.jpg|thumb|350px|left|[[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] cu [[Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)|Ludovic le Grand Dauphin]], [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)|Ludovic, duce de Burgundia]] și [[Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)|Ludovic, duce de Bretania]].]]
Morțile lui Richelieu în [[1642]] și a lui Ludovic al XIII-lea, un an mai târziu, au creat un adevărat vid de putere, într-o perioadă extrem de periculoasă. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Delfinul Ludovic]] nu avea decât cinci ani la moartea tatălui său și nu putea conduce în mod efectiv. Regența, condusă de regina [[Ana de Austria]] și de succesorul lui Richelieu, [[Cardinalul Mazarin]], s-a confruntat cu numeroase probleme: războiul cu Spania, Frondele (parlamentară și nobiliară), rebeliunea prințului de Condé, toate pe fundalul unei nemulțumiri generale a maselor. Este interesant de observat că Parlamentul, în dorința sa de a limita puterea regenței, ajunge să promulge o Cartă de reforme, care, ideologic vorbind, reprezenta un pas înainte pentru dezvoltarea statală.
Copilăria tânărului rege Ludovic al XIV-lea (1643-1715) va fi marcată de sentimentul de insecuritate creat chiar de aceste mișcări ample împotriva Regenței. Cert este că, din [[1661]], de la moartea lui Mazarin, Regele-Soare începe să conducă din ce în ce mai autoritar, preferând funcționarii scrupuloși, practic executanți, miniștrilor autoritari și cu inițiativă. În mod concret, existau puține instituții în dreptul francez de la acea vreme care să limiteze puterea regelui; însă până atunci contextul politico-social, marii nobili sau statul descentralizat au prevenit instaurarea unei monarhii autoritare. Ludovic al XIV-lea avea însă totul de partea sa: poporul care îl adora, înalți funcționari competenți, marii nobili ținuți sub control, pacea religioasă instaurată de bunicul său etc. Domnia „Regelui-Soare”, marcată de interminabile războaie de dominare continentală, dar și de mari realizări, este privită în general ca o perioadă benefică pentru Franța, și aceasta și datorită regimului absolutist.
Pe plan juridic însă, absolutismul înseamnă domnia arbitrariului, a bunului plac, deoarece Ludovic al XIV-lea, ca și următorii doi suverani, a abuzat de o prerogativă regală, aceea de mare judecător. O practică întâlnită a fost emiterea excesivă a infamelor „lettre de cachet” (scrisori de întemnițare) prin care suveranul putea trimite pe oricine la Bastilia, fără o judecată prealabilă. Această prerogativă, de care ceilalți regi ai Franței nu se prea folosiseră până acum, era ilustrarea principiului că persoana monarhului era infailibilă, având de partea sa voința divină, singura căreia trebuia să îi dea socoteală pentru faptele sale. O altă decizie a fost Revocarea Edictului de la Nantes (în [[1685]]), și privarea calviniștilor de libertatea lor de cult. Totuși, nu trebuie negate progresele în ideologia juridică a acestei perioade: copiii devin persoane, se stabilește vârsta de la care se consideră că există discernământ (14 ani), ameliorarea statutului juridic al bastarzilor, iar [[Poullain la Barre]] publică o lucrare numită „Egalitatea celor două sexe”, o idee cu adevărat „revoluționară” pentru secolul al XVII-lea.
[[File:Louis14-Family.jpg|thumb| 380px |O pictură murală postumă comandată în jurul anului 1670 de [[Filip I, Duce de Orléans|Filip al Franței]]. Arată familia franceză de Bourbon din acele timpuri. Include: [[Henrietta Maria a Franței]] (d. 1669), regina exilată a Angliei; [[Filip I, Duce de Orléans]], fondatorul [[Casa de Orléans|Casei de Orléans]]; prima lui soție [[Henrietta Anne Stuart|Prințesa Henriette]] (d. 1670); prima fiică a cuplului [[Marie Louise d'Orléans (1662–1689)|Marie Louise d'Orléans]] (mai târziu regină a Spaniei); [[Anne de Austria]] (d. 1666); fiicele Orléans ale lui [[Gaston, Duce de Orléans|Gaston al Franței]]; [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]; Delfinul Franței cu soția lui [[Maria Theresa a Spaniei]] cu a treia fiică a lor [[Prințesa Marie-Thérèse a Franței (1667–1672)|Marie-Thérèse de France]], numită "Madame Royale" (d. 1672) și al doilea fiu al ei ''Philippe-Charles de France, duce d'Anjou'' (d. 1671). Prima fiică a lui Gaston apare în dreapta plan îndepărtat:[[Anne, Ducesă de Montpensier|Anne Marie Louise d'Orléans]]. În pictură mai apar două fiice ale lui Ludovic și Mariei Theresa, care au murit în 1662 și 1664.]]
La moartea lui Ludovic al XIV-lea în [[1715]], Franța se afla într-o situație economică delicată, însă pe plan european păstra poziția dominantă. Regelui îi succede la tron [[Ludovic al XV-lea al Franței|strănepotul său]], deoarece Regele-Soare le-a supraviețuit [[Ludovic, Delfin al Franței (1661-1711)|fiului]] și [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)|nepotului său]]. Însă noul rege, [[Ludovic al XV-lea al Franței]] (1715-1774) este minor, iar Regența este asigurată de unchiul său, ducele [[Filip de Orléans]], contrar testamentului lăsat de monarhul defunct. În cei opt ani de Regență, Filip de Orléans a încercat să dărâme eșafodajul monarhiei ultraautoritare printr-o serie de reforme: redă Parlamentului dreptul de „remontrance” (dojană la adresa unui act regal), suprimat cu 60 de ani în urmă, încearcă să redea înaltele funcții marilor seniori (din timpul lui Ludovic al XIII-lea, fuseseră alese persoane specializate din afara nobilimii pentru funcțiile publice), înlocuind ministerele cu opt „Înalte Consilii” (formate din 10 membri), promovând o politică pacifistă pe plan extern și de toleranță religioasă pe plan intern. Regența este însă un eșec: intrigile marilor nobili interesați să obțină cât mai multă putere, conjugate cu situația economică precară, nu fac decât să crească datoria publică și să scadă puterea de cumpărare a monedei, iar bancruta influentului om de afaceri [[John Law]] nu face decât să aplice lovitura de grație unei administrații ineficiente. Se adaugă aici epidemia de ciumă de la Marseille, care face peste 60.000 de victime, teroarea instaurată de banditul Cartouche în nord, materializări ale lipsei unei organizări coerente.
În [[1723]] Ludovic al XV-lea a preluat conducerea regatului său în mod efectiv, reinstaurând monarhia absolutistă, dar lansându-se, ca și predecesorul său, în interminabile conflicte europene și coloniale, care se sfârșesc toate prin eșecuri de răsunet. În plan juridic domnia lui Ludovic al XV-lea înseamnă sfârșitul muncii forțate (1748), considerată o măsură punitivă inumană și degradantă chiar de rege. În 1757 are loc o tentativă de regicid, eșuată: regele este doar rănit ușor, însă pedeapsa va fi aplicată cu toată rigoarea: „écartellement”, teribila pedeapsă medievală este din nou aplicată asupra atentatorului, [[Robert François Damiens]]. Mai mult decât atât, tatăl atentatorului, soția și fiica sa sunt exilați, frații și surorile acestuia sunt obligate să-și schimbe numele iar casa familiei este dărâmată. Domnia lui Ludovic al XV-lea abundă în procese celebre: afacerea Calas (1761-1764) - un tată acuzat de a-și fi omorât propriul fiu și condamnat la moarte, însă fără să existe dovezi solide; afacerea Sivern (1761-1771) – un cuplu acuzat de omorârea propriei fiice și condamnat la moarte, din nou fără dovezi solide; afacerea La Barre (1765-1788) – un tânăr acuzat de a fi distrus un crucifix este condamnat la tăierea limbii, afacerea Montbailli (1770) – un cuplu executat pentru uciderea unei bătrâne. Toate aceste cazuri au creat enorme scandaluri la acea epocă, în toate implicându-se scriitorul și filosoful [[Voltaire]], în calitate de avocat al apărării. Voltaire a reușit să obțină achitarea acuzaților, în primele trei cazuri și reabilitarea soților Montbailli.
În [[1774]] Ludovic al XV-lea a murit răpus de variolă și, deoarece Delfinul Ludovic nu i-a supraviețuit tatălui său, îi succede la tron „Fiul Franței”, sub numele de [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]] (1774-1792). De numele său sunt legate intervenția franceză, decisivă, în [[Războiul de independență american]], construirea primului oraș industrial ([[Arc-et-Senans]]), abolirea torturii, dar și cazul marchizului de Sade, întemnițat la [[Bastilia]] prin „lettre de cachet”. Ludovic al XVI-lea nu a fost capabil să-și susțină miniștrii cu intenții reformatoare, astfel că situația periculoasă pe care a moștenit-o a devenit curând explozivă. Obligat de criza financiară să convoace, după mai bine de 150 de ani, [[Statele Generale]], pentru a se vota noi impozite, Ludovic al XVI-lea, incapabil de decizie, va pierde controlul asupra situației.
Pe fundalul nemulțumirii generalizate și tensiunii sociale, la [[16 iulie]] [[1787]], parlamentul Parisului reclamă convocarea statelor generale, văzut ca fiind singurul organ capabil să combată cu succes conjunctura existentă. Cererilor parlamentului din Paris, regele le răspunde cu înregistrări forțate în adunare a oamenilor săi, exilarea parlamentarilor radicaliști, arestarea conducătorilor acestora. Dar atunci când regele retrage parlamentului dreptul tradițional de a emite edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la [[Rennes]], [[Dijon]], [[Toulouse]], [[Pau]] și [[Grenoble]]. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la [[8 august]] [[1788]] hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de [[1 mai]] [[1789]].
Procedura electorală franceză prevedea că fiecare din cele trei stări - [[cler]]ul (starea I), [[nobilime]]a (starea a II-a) și restul societății (starea a III-a) avea dreptul să aleagă o treime din membri, în ciuda faptului că [[starea a treia]] reprezenta majoritatea covârșitoare a poporului francez. Din această cauză, existau voci care cereau dublarea numărului membrilor stării a treia și votul individual al membrilor, lucru care ar fi făcut ca starea a treia să dețină majoritatea în adunare. Deși prima cerere a fost acceptată, noul regulament electoral nu prevedea nimic despre schimbarea procedurii de vot, astfel că situația rămânea, în fapt, aceeași.
Înainte de convocarea statelor, regii obișnuiau să invite poporul să-și exprime “dorințele și reclamațiile” în caietele de doleanțe (cahiers de doleances). Aveau dreptul de a se exprima în acest mod toți cei ce puteau vota pentru adunările locale, adică toți francezii de peste 25 de ani și care erau înscriși în registrele de impozit. Chiar dacă oamenii simpli nu știau să scrie, și nu se puteau exprima direct, totuși aceste caiete de doleanțe reprezentau o sursă de informații prețioase asupra opiniei publice. De cele mai multe ori, comunitățile rurale se reuneau în cadrul parohiilor pentru a decide conținutul caietelor. Ies astfel la lumină enormele tensiuni sociale, fiind contestate în primul rând impozitele prea grele, privilegiile senioriale, modul de împărțire a proprietății comunale, condițiile grele de muncă în manufacturi, cerându-se o monarhie constituțională care să garanteze egalitatea drepturilor, proprietatea și votarea impozitelor doar de către adunări care să se întrunească regulat.
Dar, la deschiderea statelor generale, discursul regal nu pomenește nimic de reformele cerute de toată lumea. Din această cauză, la [[12 iunie]], starea a treia decide să se întrunească separat, făcând apel la celelalte stări să i se alăture, pentru a da Franței o [[Constituție]]. La [[17 iunie]], deputații stării a treia și cei câțiva deputați ai stărilor privilegiate care li s-au alăturat, motivând că reprezintă cel puțin 96% din poporul francez, se declară [[Adunare națională]], atribuindu-și dreptul de a vota impozitele. Este sfârșitul monarhiei absolutiste; începe revoluția. La 20 iunie are loc “jurământul de la [[Jeu de Paume]]” ([[Tuileries]]):
“Adunarea națională consideră că, fiind chemată să fixeze constituția regatului, să opereze regenerarea ordinii publice și să mențină adevăratele principii ale monarhiei, nimic nu o poate împiedica să își continue deliberările, în orice loc ar fi forțată să se stabilească, și, în fine, că oriunde membrii sunt reuniți, acolo este Adunarea națională.
Toți membrii acestei Adunări vor depune, în acest moment, jurământul solemn de a nu se separa niciodată și de a se reuni oriunde o vor cere circumstanțele, până când constituția regatului va fi stabilită și întărită pe fundații solide, iar odată depus acest jurământ, toți membrii și fiecare separat vor confirma prin semnătură această rezoluție de nezdruncinat.” Căderea Bastiliei la [[14 iulie]] [[1789]] îl va obliga pe rege să se încline și să recunoască Adunarea, admițând că “Națiunea reunită nu poate primi ordine”, în cuvintele primarului Parisului, astronomul Bailly. Este sfârșitul Vechiului Regim, abolirea organizării feudale fiind consfințită de [[Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului]]. Ulterior, acuzat de trădare, Ludovic al XVI-lea va fi ghilotinat ([[1793]]), după ce Franța se declarase Republică, un an înainte. Regele ghilotinat nu a fost însă ultimul suveran francez din dinastia Bourbonilor; frații săi, conții de Provence și de Artois, vor domni sub numele de [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic al XVIII-lea]] (1814/1815-1824) și [[Carol al X-lea al Franței|Carol al X-lea]] (1824-1830), iar, după abdicarea acestuia din urmă, va veni pe tron un alt Bourbon, ducele de Orléans, [[Ludovic-Filip I al Franței|Ludovic-Filip I]] (1830-1848), ultimul rege al Franței. Numele de [[Ludovic al XVII-lea al Franței]] îi este atribuit de familia regală fiului cuplului regal ghilotinat în 1792, dar acest rege nu a domnit niciodată ''de facto''.
== Lista regilor Bourbon ==
=== Regi ai Franței și ai Navarei ===
[[Fișier:Armoiries France et Navarre.png|150px|right|thumb|Stema casei regale a Franței și a Navarei.]]
Datele indică perioada domniei.
* [[Henric al IV-lea al Franței|Henric IV]], cel Mare ([[1589]]–[[1610]])
* [[Ludovic al XIII-lea al Franței|Ludovic XIII]], cel Drept ([[1610]]–[[1643]])
* [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic XIV]], regele Soare ([[1643]]–[[1715]])
* [[Ludovic al XV-lea al Franței|Ludovic XV]], cel Mult Iubit ([[1715]]–[[1774]])
* [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic XVI]] ([[1774]]–[[1792]])
* [[Ludovic al XVII-lea al Franței|Ludovic XVII]] ''de facto'' nu a domnit, familia regală l-a considerat rege de la executarea tatălui său și până la moarte ([[1793]]-[[1795]])
* [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic XVIII]]([[1814]]/[[1815]]-[[1824]])
* [[Carol al X-lea al Franței|Carol X]] ([[1824]]-[[1830]]) ''de facto'', familia regală l-a considerat rege legitim până la moarte ([[1836]])
* [[Ludovic al XIX-lea al Franței|Ludovic XIX]] ''„de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de sub o jumătate de oră în ([[1830]]). Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.''
* [[Henric al V-lea al Franței|Henric al V-lea]]'' „de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de 7 zile în [[1830]]. Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.''
=== Regi ai Spaniei ===
[[Fișier:Coat of Arms of Spanish Monarch.svg|150px|right|thumb|Stema casei regale a Spaniei.]]
Datele indică perioada domniei.
* [[Filip al V-lea al Spaniei]] ([[1700]]-[[1724]]; [[1724]]-[[1746]])
* [[Ludovic I al Spaniei]] ([[1724]])
* [[Ferdinand al VI-lea al Spaniei]] ([[1746]]-[[1759]])
* [[Carol al III-lea al Spaniei]] ([[1759]]-[[1788]])
* [[Carol al IV-lea al Spaniei]] ([[1788]]-[[1808]])
* [[Ferdinand al VII-lea al Spaniei]] ([[1813]]-[[1833]])
* [[Isabela a II-a a Spaniei]] ([[1833]]-[[1868]])
* [[Alfonso al XII-lea al Spaniei]] ([[1875]]-[[1885]])
* [[Alfonso al XIII-lea al Spaniei]] ([[1886]]-[[1931]])
* [[Juan Carlos I al Spaniei]] ([[1975]]-[[2014]])
* [[Filip al VI-lea al Spaniei]] ( [[2014]]-prezent )
== Bibliografie ==
* L’Histoire du Monde, vol. III, Editura Larousse 1993
* Mémoire de la France, Editura Larousse 1996
* Rois et Rèines de France, Editions Molière 1996
* Les Idées qui ont changé le Monde, Editions Solar 1999
{{Casa de Bourbon (Franța)}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Casa de Bourbon| ]]
[[Categorie:Istoria Franței]]
[[Categorie:Istoria Spaniei]]
[[Categorie:Istoria Neapolelui]]' |
Sursa HTML parsată a noii revizii (new_html) | '<div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><p>aceasta este o mizerie
</p>
<div id="toc" class="toc" role="navigation" aria-labelledby="mw-toc-heading"><input type="checkbox" role="button" id="toctogglecheckbox" class="toctogglecheckbox" style="display:none" /><div class="toctitle" lang="ro" dir="ltr"><h2 id="mw-toc-heading">Cuprins</h2><span class="toctogglespan"><label class="toctogglelabel" for="toctogglecheckbox"></label></span></div>
<ul>
<li class="toclevel-1 tocsection-1"><a href="#Istoric_al_suveranilor_francezi_din_dinastia_Bourbon"><span class="tocnumber">1</span> <span class="toctext">Istoric al suveranilor francezi din dinastia Bourbon</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-2"><a href="#Lista_regilor_Bourbon"><span class="tocnumber">2</span> <span class="toctext">Lista regilor Bourbon</span></a>
<ul>
<li class="toclevel-2 tocsection-3"><a href="#Regi_ai_Franței_și_ai_Navarei"><span class="tocnumber">2.1</span> <span class="toctext">Regi ai Franței și ai Navarei</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-4"><a href="#Regi_ai_Spaniei"><span class="tocnumber">2.2</span> <span class="toctext">Regi ai Spaniei</span></a></li>
</ul>
</li>
<li class="toclevel-1 tocsection-5"><a href="#Bibliografie"><span class="tocnumber">3</span> <span class="toctext">Bibliografie</span></a></li>
</ul>
</div>
<div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoric_al_suveranilor_francezi_din_dinastia_Bourbon">Istoric al suveranilor francezi din dinastia Bourbon</h2><span class="mw-editsection">
<a role="button"
href="/w/index.php?title=Casa_de_Bourbon&action=edit&section=1"title="Modifică secțiunea: Istoric al suveranilor francezi din dinastia Bourbon"
class="cdx-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--icon-only cdx-button--weight-quiet ">
<span class="minerva-icon minerva-icon--edit"></span>
<span>modificare</span>
</a>
</span>
</div>
<figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg/180px-Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg" decoding="async" width="180" height="283" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg/270px-Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg/360px-Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg 2x" data-file-width="2556" data-file-height="4018" /></a><figcaption>Henric al IV-lea al Franței, primul rege bourbon al Franței.</figcaption></figure>
<p>În <a href="/wiki/1589" title="1589">1589</a>, regele <a href="/wiki/Casa_Valois" class="mw-redirect" title="Casa Valois">Valois</a> al Franței moare fără a avea succesori de sex masculin. Punându-se astfel problema succesiunii la Coroana Franței, <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Spaniei" title="Filip al II-lea al Spaniei">Filip al II-lea al Spaniei</a>, căsătorit cu <a href="/wiki/Elisabeta_de_Fran%C8%9Ba" class="mw-redirect" title="Elisabeta de Franța">Elisabeta de Franța</a>, consideră că lui trebuie să îi revină coroana franceză. Desigur că acest lucru nu era acceptabil și nici măcar posibil datorită Legii de Succesiune la tron din <a href="/wiki/1464" title="1464">1464</a>, care excludea ca posibil succesor un prinț străin și consacra <i>legea salică</i>, adică îndepărtarea succesiunii pe linie feminină. După o căutare elaborată, juriștii francezi au reușit să depisteze ruda cea mai apropiată a lui <a href="/wiki/Henric_al_III-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Henric al III-lea al Franței">Henric al III-lea al Franței</a>, în persoana lui <a href="/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Henric al IV-lea al Franței">Henric de Bourbon</a>, regele Navarei. Pentru a depista înrudirea celor doi, trebuie să ne întoarcem abia în secolul XIII. Henric de Navara era urmașul pe linie masculină al contelui <a href="/w/index.php?title=Robert_de_Clermont&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert de Clermont — pagină inexistentă">Robert de Clermont</a>, cel de-al șaselea fiu al <a href="/wiki/Ludovic_al_IX-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al IX-lea al Franței">Sfântului Ludovic</a>, reprezentant al <a href="/wiki/Dinastia_Cape%C8%9Bienilor" title="Dinastia Capețienilor">dinastiei Capețienilor</a>.
</p><p>Henric de Navara, protestant, a trebuit să se convertească la catolicism pentru a putea deveni rege al Franței sub numele de Henric al IV-lea (1589-1610), primul rege din ramura Bourbon. Se spune că la intrarea sa triumfală în capitală, Henric ar fi rostit cuvintele „Parisul merită o mesă(liturghie)” (fr. „Paris vaut bien une messe”), referindu-se la masacrele religioase comise de catolicii parizieni împotriva protestanților.
</p><p>Henric al IV-lea a fost unul din cei mai importanți regi francezi, fiind dealtfel numit de popor „Henric cel Bun”. El a reușit să redea Franței pacea internă de care avea nevoie prin „Edictul de toleranță de la Nantes” (1598), deși acest lucru a însemnat sporirea tensiunilor cu papalitatea și cu Spania ultracatolică. „Bearnezul” (fr. „Le Béarnais”), așa cum era poreclit Henric al IV-lea, a reușit să eficientizeze aparatul de stat, liberalizând comerțul și slăbind marea nobilime feudală; el pune astfel bazele monarhiei absolutiste pe care nepotul său o va instaura, și care va constitui un model la care vor aspira toți monarhii europeni.
</p><p>Din păcate opera de consolidare statală a lui Henric al IV-lea s-a întrerupt în mod brusc în 1610, atunci când un fanatic religios, <a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Ravaillac" title="François Ravaillac">François Ravaillac</a> i-a aplicat regelui două lovituri de cuțit în piept. Primul caz de regicid din istoria Franței a fost pedepsit în mod exemplar: după ce, în urma unei judecăți s-a stabilit că Ravaillac, acționând singur, se face vinovat de cea mai înaltă crimă posibilă în dreptul feudal, <a href="/wiki/Lezmajestate" title="Lezmajestate">lezmajestate</a> (<a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a> <span lang="fr" style="font-style:italic">lèse-majesté</span>), acesta a fost supus unui ritual străvechi numit „l’écartèlement” (sfârtecarea). Trebuie menționat că lezarea persoanei regelui se pedepsea întotdeauna cu moartea, indiferent de gravitatea delictului în sine, deci chiar dacă persoana monarhului nu era în mod fizic lezată, se pedepsea în același mod tentativa. Această crimă era mai gravă decât Înalta Trădare, dovedindu-se că, în epoca medievală, persoana regelui era pusă mai presus decât statul.
</p><p>În aceste condiții, Delfinul, minor, dar devenit regele <a href="/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIII-lea al Franței">Ludovic al XIII-lea al Franței</a> (1610-1643), nu-și putea asuma rolul de șef la statului, astfel că se instituie o Regență, condusă de regina <a href="/wiki/Maria_de_Medicis" class="mw-redirect" title="Maria de Medicis">Maria de Medicis</a>. În <a href="/wiki/1614" title="1614">1614</a>, este pentru ultima oară când sunt convocate <a href="/w/index.php?title=Statele_Generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statele Generale — pagină inexistentă">Statele Generale</a> (fr. „états généraux”), înainte de evenimentele revoluționare. Acest organ, considerat de regi incomod, reprezenta, teoretic interesele tuturor categoriilor sociale, în ceea ce privește problemele majore ale regatului, sfătuindu-l pe rege, votând noi taxe propuse de acesta etc. În fapt, statele generale nu erau în accepțiunea lor medievală un organ reprezentativ, pentru că puterea în cadrul adunării era monopolizată de stările privilegiate (nobilimea religioasă și laică). Statele generale reprezentau în mod concret instituția prin care nobilimea franceză își apăra interesele și exercita constrângeri asupra Coroanei atunci când acesta își întărea puterea în defavoarea sa.
</p><p>Franța secolului XVII este o țară în care feudalismul începe să se destrame. Vechile instituții medievale încep să se destrame (în 1627 sunt interzise duelurile judiciare, pedepsite cu moartea), apărând instituții care ne amintesc de epoca modernă (instituții de copii abandonați, Academia franceză - în 1634, la inițiativa și sub patronajul cardinalului de Richelieu, școli publice - fenomen totuși rar, Academia de pictură și sculptură - fondată în 1648 etc.). Au existat totuși și fenomene de regres în planul dezvoltării ideologice: închisorile pentru copii (unde părinții își puteau trimite copiii neascultători, printr-o simplă cerere adresată regelui), simulacre de procese, soldate cu executarea unor oameni nevinovați (cazul marchizului de Cinq-Mars, executat pentru complot în vederea răsturnării <a href="/wiki/Cardinalul_Richelieu" title="Cardinalul Richelieu">Cardinalului Richelieu</a> - în fapt numai eliminarea unui adversar politic incomod și periculos pentru „Cardinalul de Fier”).
</p><p>Ludovic al XIII-lea nu a părut să se fi ridicat în nici un caz la înălțimea tatălui său, însă a avut șansa de a-l avea contemporan pe cardinalul Richelieu, adevăratul artizan al succeselor și eficienței regatului francez, care, în această perioadă exercită o adevărată hegemonie asupra Europei. Este evident că Ludovic al XIII-lea a permis ca ministrul său să obțină enorma influență de care s-a bucurat și i-a tolerat abuzurile, doar pentru motivul că-l știa pe Richelieu de neînlocuit.
</p>
<figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg/350px-Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg" decoding="async" width="350" height="275" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg/525px-Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg/700px-Louis_XIV_of_France_and_his_family_attributed_to_Nicolas_de_Largilli%C3%A8re.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="1007" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea</a> cu <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1661%E2%80%931711)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)">Ludovic le Grand Dauphin</a>, <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1682-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)">Ludovic, duce de Burgundia</a> și <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1707-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)">Ludovic, duce de Bretania</a>.</figcaption></figure>
<p>Morțile lui Richelieu în <a href="/wiki/1642" title="1642">1642</a> și a lui Ludovic al XIII-lea, un an mai târziu, au creat un adevărat vid de putere, într-o perioadă extrem de periculoasă. <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Delfinul Ludovic</a> nu avea decât cinci ani la moartea tatălui său și nu putea conduce în mod efectiv. Regența, condusă de regina <a href="/wiki/Ana_de_Austria" title="Ana de Austria">Ana de Austria</a> și de succesorul lui Richelieu, <a href="/wiki/Cardinalul_Mazarin" class="mw-redirect" title="Cardinalul Mazarin">Cardinalul Mazarin</a>, s-a confruntat cu numeroase probleme: războiul cu Spania, Frondele (parlamentară și nobiliară), rebeliunea prințului de Condé, toate pe fundalul unei nemulțumiri generale a maselor. Este interesant de observat că Parlamentul, în dorința sa de a limita puterea regenței, ajunge să promulge o Cartă de reforme, care, ideologic vorbind, reprezenta un pas înainte pentru dezvoltarea statală.
</p><p>Copilăria tânărului rege Ludovic al XIV-lea (1643-1715) va fi marcată de sentimentul de insecuritate creat chiar de aceste mișcări ample împotriva Regenței. Cert este că, din <a href="/wiki/1661" title="1661">1661</a>, de la moartea lui Mazarin, Regele-Soare începe să conducă din ce în ce mai autoritar, preferând funcționarii scrupuloși, practic executanți, miniștrilor autoritari și cu inițiativă. În mod concret, existau puține instituții în dreptul francez de la acea vreme care să limiteze puterea regelui; însă până atunci contextul politico-social, marii nobili sau statul descentralizat au prevenit instaurarea unei monarhii autoritare. Ludovic al XIV-lea avea însă totul de partea sa: poporul care îl adora, înalți funcționari competenți, marii nobili ținuți sub control, pacea religioasă instaurată de bunicul său etc. Domnia „Regelui-Soare”, marcată de interminabile războaie de dominare continentală, dar și de mari realizări, este privită în general ca o perioadă benefică pentru Franța, și aceasta și datorită regimului absolutist.
</p><p>Pe plan juridic însă, absolutismul înseamnă domnia arbitrariului, a bunului plac, deoarece Ludovic al XIV-lea, ca și următorii doi suverani, a abuzat de o prerogativă regală, aceea de mare judecător. O practică întâlnită a fost emiterea excesivă a infamelor „lettre de cachet” (scrisori de întemnițare) prin care suveranul putea trimite pe oricine la Bastilia, fără o judecată prealabilă. Această prerogativă, de care ceilalți regi ai Franței nu se prea folosiseră până acum, era ilustrarea principiului că persoana monarhului era infailibilă, având de partea sa voința divină, singura căreia trebuia să îi dea socoteală pentru faptele sale. O altă decizie a fost Revocarea Edictului de la Nantes (în <a href="/wiki/1685" title="1685">1685</a>), și privarea calviniștilor de libertatea lor de cult. Totuși, nu trebuie negate progresele în ideologia juridică a acestei perioade: copiii devin persoane, se stabilește vârsta de la care se consideră că există discernământ (14 ani), ameliorarea statutului juridic al bastarzilor, iar <a href="/w/index.php?title=Poullain_la_Barre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poullain la Barre — pagină inexistentă">Poullain la Barre</a> publică o lucrare numită „Egalitatea celor două sexe”, o idee cu adevărat „revoluționară” pentru secolul al XVII-lea.
</p>
<figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Louis14-Family.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Louis14-Family.jpg/380px-Louis14-Family.jpg" decoding="async" width="380" height="274" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Louis14-Family.jpg/570px-Louis14-Family.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Louis14-Family.jpg/760px-Louis14-Family.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1081" /></a><figcaption>O pictură murală postumă comandată în jurul anului 1670 de <a href="/wiki/Filip_I,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Filip I, Duce de Orléans">Filip al Franței</a>. Arată familia franceză de Bourbon din acele timpuri. Include: <a href="/wiki/Henrietta_Maria_a_Fran%C8%9Bei" title="Henrietta Maria a Franței">Henrietta Maria a Franței</a> (d. 1669), regina exilată a Angliei; <a href="/wiki/Filip_I,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Filip I, Duce de Orléans">Filip I, Duce de Orléans</a>, fondatorul <a href="/wiki/Casa_de_Orl%C3%A9ans" title="Casa de Orléans">Casei de Orléans</a>; prima lui soție <a href="/wiki/Henrietta_Anne_Stuart" class="mw-redirect" title="Henrietta Anne Stuart">Prințesa Henriette</a> (d. 1670); prima fiică a cuplului <a href="/wiki/Marie_Louise_d%27Orl%C3%A9ans_(1662%E2%80%931689)" class="mw-redirect" title="Marie Louise d'Orléans (1662–1689)">Marie Louise d'Orléans</a> (mai târziu regină a Spaniei); <a href="/wiki/Anne_de_Austria" class="mw-redirect" title="Anne de Austria">Anne de Austria</a> (d. 1666); fiicele Orléans ale lui <a href="/wiki/Gaston,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" title="Gaston, Duce de Orléans">Gaston al Franței</a>; <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea</a>; Delfinul Franței cu soția lui <a href="/wiki/Maria_Theresa_a_Spaniei" class="mw-redirect" title="Maria Theresa a Spaniei">Maria Theresa a Spaniei</a> cu a treia fiică a lor <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Marie-Th%C3%A9r%C3%A8se_a_Fran%C8%9Bei_(1667%E2%80%931672)" class="mw-redirect" title="Prințesa Marie-Thérèse a Franței (1667–1672)">Marie-Thérèse de France</a>, numită "Madame Royale" (d. 1672) și al doilea fiu al ei <i>Philippe-Charles de France, duce d'Anjou</i> (d. 1671). Prima fiică a lui Gaston apare în dreapta plan îndepărtat:<a href="/wiki/Anne,_Duces%C4%83_de_Montpensier" class="mw-redirect" title="Anne, Ducesă de Montpensier">Anne Marie Louise d'Orléans</a>. În pictură mai apar două fiice ale lui Ludovic și Mariei Theresa, care au murit în 1662 și 1664.</figcaption></figure>
<p>La moartea lui Ludovic al XIV-lea în <a href="/wiki/1715" title="1715">1715</a>, Franța se afla într-o situație economică delicată, însă pe plan european păstra poziția dominantă. Regelui îi succede la tron <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">strănepotul său</a>, deoarece Regele-Soare le-a supraviețuit <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1661-1711)" class="mw-redirect" title="Ludovic, Delfin al Franței (1661-1711)">fiului</a> și <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1682-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)">nepotului său</a>. Însă noul rege, <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic al XV-lea al Franței</a> (1715-1774) este minor, iar Regența este asigurată de unchiul său, ducele <a href="/wiki/Filip_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-disambig" title="Filip de Orléans">Filip de Orléans</a>, contrar testamentului lăsat de monarhul defunct. În cei opt ani de Regență, Filip de Orléans a încercat să dărâme eșafodajul monarhiei ultraautoritare printr-o serie de reforme: redă Parlamentului dreptul de „remontrance” (dojană la adresa unui act regal), suprimat cu 60 de ani în urmă, încearcă să redea înaltele funcții marilor seniori (din timpul lui Ludovic al XIII-lea, fuseseră alese persoane specializate din afara nobilimii pentru funcțiile publice), înlocuind ministerele cu opt „Înalte Consilii” (formate din 10 membri), promovând o politică pacifistă pe plan extern și de toleranță religioasă pe plan intern. Regența este însă un eșec: intrigile marilor nobili interesați să obțină cât mai multă putere, conjugate cu situația economică precară, nu fac decât să crească datoria publică și să scadă puterea de cumpărare a monedei, iar bancruta influentului om de afaceri <a href="/wiki/John_Law" title="John Law">John Law</a> nu face decât să aplice lovitura de grație unei administrații ineficiente. Se adaugă aici epidemia de ciumă de la Marseille, care face peste 60.000 de victime, teroarea instaurată de banditul Cartouche în nord, materializări ale lipsei unei organizări coerente.
</p><p>În <a href="/wiki/1723" title="1723">1723</a> Ludovic al XV-lea a preluat conducerea regatului său în mod efectiv, reinstaurând monarhia absolutistă, dar lansându-se, ca și predecesorul său, în interminabile conflicte europene și coloniale, care se sfârșesc toate prin eșecuri de răsunet. În plan juridic domnia lui Ludovic al XV-lea înseamnă sfârșitul muncii forțate (1748), considerată o măsură punitivă inumană și degradantă chiar de rege. În 1757 are loc o tentativă de regicid, eșuată: regele este doar rănit ușor, însă pedeapsa va fi aplicată cu toată rigoarea: „écartellement”, teribila pedeapsă medievală este din nou aplicată asupra atentatorului, <a href="/w/index.php?title=Robert_Fran%C3%A7ois_Damiens&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert François Damiens — pagină inexistentă">Robert François Damiens</a>. Mai mult decât atât, tatăl atentatorului, soția și fiica sa sunt exilați, frații și surorile acestuia sunt obligate să-și schimbe numele iar casa familiei este dărâmată. Domnia lui Ludovic al XV-lea abundă în procese celebre: afacerea Calas (1761-1764) - un tată acuzat de a-și fi omorât propriul fiu și condamnat la moarte, însă fără să existe dovezi solide; afacerea Sivern (1761-1771) – un cuplu acuzat de omorârea propriei fiice și condamnat la moarte, din nou fără dovezi solide; afacerea La Barre (1765-1788) – un tânăr acuzat de a fi distrus un crucifix este condamnat la tăierea limbii, afacerea Montbailli (1770) – un cuplu executat pentru uciderea unei bătrâne. Toate aceste cazuri au creat enorme scandaluri la acea epocă, în toate implicându-se scriitorul și filosoful <a href="/wiki/Voltaire" title="Voltaire">Voltaire</a>, în calitate de avocat al apărării. Voltaire a reușit să obțină achitarea acuzaților, în primele trei cazuri și reabilitarea soților Montbailli.
</p><p>În <a href="/wiki/1774" title="1774">1774</a> Ludovic al XV-lea a murit răpus de variolă și, deoarece Delfinul Ludovic nu i-a supraviețuit tatălui său, îi succede la tron „Fiul Franței”, sub numele de <a href="/wiki/Ludovic_al_XVI-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVI-lea al Franței">Ludovic al XVI-lea</a> (1774-1792). De numele său sunt legate intervenția franceză, decisivă, în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_independen%C8%9B%C4%83_american" class="mw-redirect" title="Războiul de independență american">Războiul de independență american</a>, construirea primului oraș industrial (<a href="/w/index.php?title=Arc-et-Senans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arc-et-Senans — pagină inexistentă">Arc-et-Senans</a>), abolirea torturii, dar și cazul marchizului de Sade, întemnițat la <a href="/wiki/Bastilia" title="Bastilia">Bastilia</a> prin „lettre de cachet”. Ludovic al XVI-lea nu a fost capabil să-și susțină miniștrii cu intenții reformatoare, astfel că situația periculoasă pe care a moștenit-o a devenit curând explozivă. Obligat de criza financiară să convoace, după mai bine de 150 de ani, <a href="/w/index.php?title=Statele_Generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statele Generale — pagină inexistentă">Statele Generale</a>, pentru a se vota noi impozite, Ludovic al XVI-lea, incapabil de decizie, va pierde controlul asupra situației.
</p><p>Pe fundalul nemulțumirii generalizate și tensiunii sociale, la <a href="/wiki/16_iulie" title="16 iulie">16 iulie</a> <a href="/wiki/1787" title="1787">1787</a>, parlamentul Parisului reclamă convocarea statelor generale, văzut ca fiind singurul organ capabil să combată cu succes conjunctura existentă. Cererilor parlamentului din Paris, regele le răspunde cu înregistrări forțate în adunare a oamenilor săi, exilarea parlamentarilor radicaliști, arestarea conducătorilor acestora. Dar atunci când regele retrage parlamentului dreptul tradițional de a emite edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la <a href="/wiki/Rennes" title="Rennes">Rennes</a>, <a href="/wiki/Dijon" title="Dijon">Dijon</a>, <a href="/wiki/Toulouse" title="Toulouse">Toulouse</a>, <a href="/wiki/Pau" class="mw-redirect" title="Pau">Pau</a> și <a href="/wiki/Grenoble" title="Grenoble">Grenoble</a>. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la <a href="/wiki/8_august" title="8 august">8 august</a> <a href="/wiki/1788" title="1788">1788</a> hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de <a href="/wiki/1_mai" title="1 mai">1 mai</a> <a href="/wiki/1789" title="1789">1789</a>.
</p><p>Procedura electorală franceză prevedea că fiecare din cele trei stări - <a href="/wiki/Cler" title="Cler">clerul</a> (starea I), <a href="/wiki/Nobilime" title="Nobilime">nobilimea</a> (starea a II-a) și restul societății (starea a III-a) avea dreptul să aleagă o treime din membri, în ciuda faptului că <a href="/wiki/Starea_a_treia" title="Starea a treia">starea a treia</a> reprezenta majoritatea covârșitoare a poporului francez. Din această cauză, existau voci care cereau dublarea numărului membrilor stării a treia și votul individual al membrilor, lucru care ar fi făcut ca starea a treia să dețină majoritatea în adunare. Deși prima cerere a fost acceptată, noul regulament electoral nu prevedea nimic despre schimbarea procedurii de vot, astfel că situația rămânea, în fapt, aceeași.
</p><p>Înainte de convocarea statelor, regii obișnuiau să invite poporul să-și exprime “dorințele și reclamațiile” în caietele de doleanțe (cahiers de doleances). Aveau dreptul de a se exprima în acest mod toți cei ce puteau vota pentru adunările locale, adică toți francezii de peste 25 de ani și care erau înscriși în registrele de impozit. Chiar dacă oamenii simpli nu știau să scrie, și nu se puteau exprima direct, totuși aceste caiete de doleanțe reprezentau o sursă de informații prețioase asupra opiniei publice. De cele mai multe ori, comunitățile rurale se reuneau în cadrul parohiilor pentru a decide conținutul caietelor. Ies astfel la lumină enormele tensiuni sociale, fiind contestate în primul rând impozitele prea grele, privilegiile senioriale, modul de împărțire a proprietății comunale, condițiile grele de muncă în manufacturi, cerându-se o monarhie constituțională care să garanteze egalitatea drepturilor, proprietatea și votarea impozitelor doar de către adunări care să se întrunească regulat.
</p><p>Dar, la deschiderea statelor generale, discursul regal nu pomenește nimic de reformele cerute de toată lumea. Din această cauză, la <a href="/wiki/12_iunie" title="12 iunie">12 iunie</a>, starea a treia decide să se întrunească separat, făcând apel la celelalte stări să i se alăture, pentru a da Franței o <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bie" title="Constituție">Constituție</a>. La <a href="/wiki/17_iunie" title="17 iunie">17 iunie</a>, deputații stării a treia și cei câțiva deputați ai stărilor privilegiate care li s-au alăturat, motivând că reprezintă cel puțin 96% din poporul francez, se declară <a href="/w/index.php?title=Adunare_na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunare națională — pagină inexistentă">Adunare națională</a>, atribuindu-și dreptul de a vota impozitele. Este sfârșitul monarhiei absolutiste; începe revoluția. La 20 iunie are loc “jurământul de la <a href="/w/index.php?title=Jeu_de_Paume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeu de Paume — pagină inexistentă">Jeu de Paume</a>” (<a href="/w/index.php?title=Tuileries&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tuileries — pagină inexistentă">Tuileries</a>):
</p><p>“Adunarea națională consideră că, fiind chemată să fixeze constituția regatului, să opereze regenerarea ordinii publice și să mențină adevăratele principii ale monarhiei, nimic nu o poate împiedica să își continue deliberările, în orice loc ar fi forțată să se stabilească, și, în fine, că oriunde membrii sunt reuniți, acolo este Adunarea națională.
</p><p>Toți membrii acestei Adunări vor depune, în acest moment, jurământul solemn de a nu se separa niciodată și de a se reuni oriunde o vor cere circumstanțele, până când constituția regatului va fi stabilită și întărită pe fundații solide, iar odată depus acest jurământ, toți membrii și fiecare separat vor confirma prin semnătură această rezoluție de nezdruncinat.” Căderea Bastiliei la <a href="/wiki/14_iulie" title="14 iulie">14 iulie</a> <a href="/wiki/1789" title="1789">1789</a> îl va obliga pe rege să se încline și să recunoască Adunarea, admițând că “Națiunea reunită nu poate primi ordine”, în cuvintele primarului Parisului, astronomul Bailly. Este sfârșitul Vechiului Regim, abolirea organizării feudale fiind consfințită de <a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_Drepturilor_Omului_%C8%99i_Cet%C4%83%C8%9Beanului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului — pagină inexistentă">Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului</a>. Ulterior, acuzat de trădare, Ludovic al XVI-lea va fi ghilotinat (<a href="/wiki/1793" title="1793">1793</a>), după ce Franța se declarase Republică, un an înainte. Regele ghilotinat nu a fost însă ultimul suveran francez din dinastia Bourbonilor; frații săi, conții de Provence și de Artois, vor domni sub numele de <a href="/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVIII-lea al Franței">Ludovic al XVIII-lea</a> (1814/1815-1824) și <a href="/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Carol al X-lea al Franței">Carol al X-lea</a> (1824-1830), iar, după abdicarea acestuia din urmă, va veni pe tron un alt Bourbon, ducele de Orléans, <a href="/wiki/Ludovic-Filip_I_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Ludovic-Filip I al Franței">Ludovic-Filip I</a> (1830-1848), ultimul rege al Franței. Numele de <a href="/wiki/Ludovic_al_XVII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVII-lea al Franței">Ludovic al XVII-lea al Franței</a> îi este atribuit de familia regală fiului cuplului regal ghilotinat în 1792, dar acest rege nu a domnit niciodată <i>de facto</i>.
</p>
<div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lista_regilor_Bourbon">Lista regilor Bourbon</h2><span class="mw-editsection">
<a role="button"
href="/w/index.php?title=Casa_de_Bourbon&action=edit&section=2"title="Modifică secțiunea: Lista regilor Bourbon"
class="cdx-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--icon-only cdx-button--weight-quiet ">
<span class="minerva-icon minerva-icon--edit"></span>
<span>modificare</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regi_ai_Franței_și_ai_Navarei"><span id="Regi_ai_Fran.C8.9Bei_.C8.99i_ai_Navarei"></span>Regi ai Franței și ai Navarei</h3><span class="mw-editsection">
<a role="button"
href="/w/index.php?title=Casa_de_Bourbon&action=edit&section=3"title="Modifică secțiunea: Regi ai Franței și ai Navarei"
class="cdx-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--icon-only cdx-button--weight-quiet ">
<span class="minerva-icon minerva-icon--edit"></span>
<span>modificare</span>
</a>
</span>
</div>
<figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Armoiries_France_et_Navarre.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Armoiries_France_et_Navarre.png/150px-Armoiries_France_et_Navarre.png" decoding="async" width="150" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Armoiries_France_et_Navarre.png/225px-Armoiries_France_et_Navarre.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Armoiries_France_et_Navarre.png/300px-Armoiries_France_et_Navarre.png 2x" data-file-width="361" data-file-height="400" /></a><figcaption>Stema casei regale a Franței și a Navarei.</figcaption></figure>
<p>Datele indică perioada domniei.
</p>
<ul><li><a href="/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Henric al IV-lea al Franței">Henric IV</a>, cel Mare (<a href="/wiki/1589" title="1589">1589</a>–<a href="/wiki/1610" title="1610">1610</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIII-lea al Franței">Ludovic XIII</a>, cel Drept (<a href="/wiki/1610" title="1610">1610</a>–<a href="/wiki/1643" title="1643">1643</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic XIV</a>, regele Soare (<a href="/wiki/1643" title="1643">1643</a>–<a href="/wiki/1715" title="1715">1715</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic XV</a>, cel Mult Iubit (<a href="/wiki/1715" title="1715">1715</a>–<a href="/wiki/1774" title="1774">1774</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XVI-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVI-lea al Franței">Ludovic XVI</a> (<a href="/wiki/1774" title="1774">1774</a>–<a href="/wiki/1792" title="1792">1792</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XVII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVII-lea al Franței">Ludovic XVII</a> <i>de facto</i> nu a domnit, familia regală l-a considerat rege de la executarea tatălui său și până la moarte (<a href="/wiki/1793" title="1793">1793</a>-<a href="/wiki/1795" title="1795">1795</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVIII-lea al Franței">Ludovic XVIII</a>(<a href="/wiki/1814" title="1814">1814</a>/<a href="/wiki/1815" title="1815">1815</a>-<a href="/wiki/1824" title="1824">1824</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Carol al X-lea al Franței">Carol X</a> (<a href="/wiki/1824" title="1824">1824</a>-<a href="/wiki/1830" title="1830">1830</a>) <i>de facto</i>, familia regală l-a considerat rege legitim până la moarte (<a href="/wiki/1836" title="1836">1836</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_al_XIX-lea_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Ludovic al XIX-lea al Franței">Ludovic XIX</a> <i>„de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de sub o jumătate de oră în (<a href="/wiki/1830" title="1830">1830</a>). Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.</i></li>
<li><a href="/wiki/Henric_al_V-lea_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Henric al V-lea al Franței">Henric al V-lea</a><i> „de facto” nu a domnit, dar unii istorici îi atribuie o „domnie” de 7 zile în <a href="/wiki/1830" title="1830">1830</a>. Includerea sa în categoria de suverani francezi este disputată.</i></li></ul>
<div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regi_ai_Spaniei">Regi ai Spaniei</h3><span class="mw-editsection">
<a role="button"
href="/w/index.php?title=Casa_de_Bourbon&action=edit&section=4"title="Modifică secțiunea: Regi ai Spaniei"
class="cdx-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--icon-only cdx-button--weight-quiet ">
<span class="minerva-icon minerva-icon--edit"></span>
<span>modificare</span>
</a>
</span>
</div>
<figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg/150px-Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg.png" decoding="async" width="150" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg/225px-Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg/300px-Coat_of_Arms_of_Spanish_Monarch.svg.png 2x" data-file-width="633" data-file-height="952" /></a><figcaption>Stema casei regale a Spaniei.</figcaption></figure>
<p>Datele indică perioada domniei.
</p>
<ul><li><a href="/wiki/Filip_al_V-lea_al_Spaniei" title="Filip al V-lea al Spaniei">Filip al V-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1700" title="1700">1700</a>-<a href="/wiki/1724" title="1724">1724</a>; <a href="/wiki/1724" title="1724">1724</a>-<a href="/wiki/1746" title="1746">1746</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ludovic_I_al_Spaniei" title="Ludovic I al Spaniei">Ludovic I al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1724" title="1724">1724</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ferdinand_al_VI-lea_al_Spaniei" title="Ferdinand al VI-lea al Spaniei">Ferdinand al VI-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1746" title="1746">1746</a>-<a href="/wiki/1759" title="1759">1759</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Carol_al_III-lea_al_Spaniei" title="Carol al III-lea al Spaniei">Carol al III-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1759" title="1759">1759</a>-<a href="/wiki/1788" title="1788">1788</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Carol_al_IV-lea_al_Spaniei" title="Carol al IV-lea al Spaniei">Carol al IV-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1788" title="1788">1788</a>-<a href="/wiki/1808" title="1808">1808</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Ferdinand_al_VII-lea_al_Spaniei" title="Ferdinand al VII-lea al Spaniei">Ferdinand al VII-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1813" title="1813">1813</a>-<a href="/wiki/1833" title="1833">1833</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Isabela_a_II-a_a_Spaniei" title="Isabela a II-a a Spaniei">Isabela a II-a a Spaniei</a> (<a href="/wiki/1833" title="1833">1833</a>-<a href="/wiki/1868" title="1868">1868</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Alfonso_al_XII-lea_al_Spaniei" title="Alfonso al XII-lea al Spaniei">Alfonso al XII-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a>-<a href="/wiki/1885" title="1885">1885</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Alfonso_al_XIII-lea_al_Spaniei" title="Alfonso al XIII-lea al Spaniei">Alfonso al XIII-lea al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1886" title="1886">1886</a>-<a href="/wiki/1931" title="1931">1931</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Juan_Carlos_I_al_Spaniei" title="Juan Carlos I al Spaniei">Juan Carlos I al Spaniei</a> (<a href="/wiki/1975" title="1975">1975</a>-<a href="/wiki/2014" title="2014">2014</a>)</li>
<li><a href="/wiki/Filip_al_VI-lea_al_Spaniei" title="Filip al VI-lea al Spaniei">Filip al VI-lea al Spaniei</a> ( <a href="/wiki/2014" title="2014">2014</a>-prezent )</li></ul>
<div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection">
<a role="button"
href="/w/index.php?title=Casa_de_Bourbon&action=edit&section=5"title="Modifică secțiunea: Bibliografie"
class="cdx-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--icon-only cdx-button--weight-quiet ">
<span class="minerva-icon minerva-icon--edit"></span>
<span>modificare</span>
</a>
</span>
</div>
<ul><li>L’Histoire du Monde, vol. III, Editura Larousse 1993</li>
<li>Mémoire de la France, Editura Larousse 1996</li>
<li>Rois et Rèines de France, Editions Molière 1996</li>
<li>Les Idées qui ont changé le Monde, Editions Solar 1999</li></ul>
<p><br />
</p>
<table class="navbox" cellspacing="0" style="">
<tbody><tr>
<td style="padding:2px;">
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;">
<tbody><tr>
<th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="background-color:transparent; padding:0; font-size:xx-small; color:#000000; white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Casa_de_Bourbon_(Fran%C8%9Ba)" title="Format:Casa de Bourbon (Franța)"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Casa_de_Bourbon_(Fran%C8%9Ba)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Casa de Bourbon (Franța) — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Casa_de_Bourbon_(Fran%C8%9Ba)&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a class="mw-selflink selflink">Casa de Bourbon</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Henric al IV-lea al Franței">Henric al IV-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Margareta_de_Valois" title="Margareta de Valois">Margareta de Valois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Maria_de_Medici" title="Maria de Medici">Maria de Medici</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIII-lea al Franței">Ludovic XIII</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Elisabeta_a_Fran%C8%9Bei" title="Elisabeta a Franței">Elisabeta, regină a Spaniei</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Christine_Marie_a_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Christine Marie a Franței">Christine Marie, Ducesă de Savoia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Nicolas_Henri,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Nicolas Henri, Duce de Orléans">Nicolas Henri, Duce de Orléans</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Gaston,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" title="Gaston, Duce de Orléans">Gaston, Duce de Orléans</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Henrietta_Maria_a_Fran%C8%9Bei" title="Henrietta Maria a Franței">Henriette Marie, regină a Angliei, Irlandei și Scoției</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Frați
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> Henri, Duce de Beaumont (1551–1553) <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Louis, Conte de Marle (1555–1557) <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Madeleine (1556) <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Catherine_de_Bourbon" class="mw-redirect" title="Catherine de Bourbon">Catherine, Ducesă de Lorena</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii nelegitimi
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/C%C3%A9sar,_Duce_de_Vend%C3%B4me" class="mw-redirect" title="César, Duce de Vendôme">César, Duce de Vendôme</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Catherine_Henriette_de_Bourbon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catherine Henriette de Bourbon — pagină inexistentă">Catherine Henriette, Ducesă de Elbeuf</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Alexandre, Cavaler de Vendôme <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Henri,_Duce_de_Verneuil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henri, Duce de Verneuil — pagină inexistentă">Henri, Duce de Verneuil</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Gabrielle Angelique, Ducesă de La Valette și Epernon <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Antoine, Conte de Moret <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Jeanne Baptiste, Stareță de Fontevraud <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Marie Henriette, Stareță de Chelles </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Nepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Anne_Marie_Louise_d%27Orl%C3%A9ans,_Duces%C4%83_de_Montpensier" title="Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier">Anne Marie Louise, Duesă de Montpensier</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marguerite_Louise_d%27Orl%C3%A9ans" title="Marguerite Louise d'Orléans">Marguerite Louise, Mare Ducesă de Toscana</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/%C3%89lisabeth_Marguerite_d%27Orl%C3%A9ans" title="Élisabeth Marguerite d'Orléans">Élisabeth Marguerite, Ducesă de Alençon și Angoulême</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Fran%C3%A7oise_Madeleine_d%27Orl%C3%A9ans" title="Françoise Madeleine d'Orléans">Françoise Madeleine, Ducesă de Savoia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Marie_Anne_d%27Orl%C3%A9ans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marie Anne d'Orléans — pagină inexistentă">Prințesa Marie Anne</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Jean_Gaston,_Duce_de_Valois&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Gaston, Duce de Valois — pagină inexistentă">Jean Gaston, Duce de Valois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip_I,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Filip I, Duce de Orléans">Filip, Duce de Orléans</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIII-lea al Franței">Ludovic al XIII-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ana_de_Austria" title="Ana de Austria">Infanta Ana de Austria</a>*** </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip_I,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Filip I, Duce de Orléans">Filip, Duce de Orléans</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Nepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1661%E2%80%931711)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)">Ludovic, Delfin al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Anne_%C3%89lisabeth_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Anne Élisabeth a Franței">Prințesa Anne Élisabeth</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Marie_Anne_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Marie Anne a Franței">Prințesa Marie Anne</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Marie-Th%C3%A9r%C3%A8se_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Marie-Thérèse a Franței">Prințesa Marie Therèse</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Philippe-Charles_al_Fran%C8%9Bei" title="Philippe-Charles al Franței">Charles, Duce de Anjou</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louis_Fran%C3%A7ois,_Duce_de_Anjou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis François, Duce de Anjou — pagină inexistentă">Louis François, Duce de Anjou</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Maria_Luiza_de_Orl%C3%A9ans" title="Maria Luiza de Orléans">Marie Louise, regină a Spaniei</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Philippe_Charles,_Duce_de_Valois&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philippe Charles, Duce de Valois — pagină inexistentă">Philippe Charles, Duce de Valois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Anne_Marie_de_Orl%C3%A9ans" title="Anne Marie de Orléans">Anne Marie, regină a Sardiniei</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Alexandre_Louis,_Duce_de_Valois&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandre Louis, Duce de Valois — pagină inexistentă">Alexandre Louis, Duce de Valois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip_al_II-lea,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" class="mw-redirect" title="Filip al II-lea, Duce de Orléans">Filip Charles, Duce de Orléans</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/%C3%89lisabeth_Charlotte_de_Orl%C3%A9ans" title="Élisabeth Charlotte de Orléans">Élisabeth Charlotte, Ducesă de Lorena</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Strănepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1682-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)">Ludovic, Duce de Burgundia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip_al_V-lea_al_Spaniei" title="Filip al V-lea al Spaniei">regele Felipe al Spaniei</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Charles,_Duce_de_Berry_(1686-1714)" title="Charles, Duce de Berry (1686-1714)">Charles, Duce de Berry</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_d%27Orl%C3%A9ans,_Duce_de_Orl%C3%A9ans" title="Louis d'Orléans, Duce de Orléans">Louis, Duce de Orléans</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Maria_Tereza_a_Austriei_(1638-1683)" title="Maria Tereza a Austriei (1638-1683)">Arhiducesa Maria Tereza a Austriei</a>*** <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Fran%C3%A7oise_de_Maintenon" title="Françoise de Maintenon">Françoise d'Aubigné, Marchiză de Maintenon</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1661%E2%80%931711)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)">Ludovic, Delfin al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Anne_%C3%89lisabeth_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Anne Élisabeth a Franței">Prințesa Anne Élisabeth</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Marie_Anne_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Marie Anne a Franței">Prințesa Marie Anne</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Marie_Th%C3%A9r%C3%A8se_a_Fran%C8%9Bei_(1667%E2%80%931672)" class="mw-redirect" title="Prințesa Marie Thérèse a Franței (1667–1672)">Prințesa Marie Therèse</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Philippe-Charles_al_Fran%C8%9Bei" title="Philippe-Charles al Franței">Charles, Duce de Anjou</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louis_Fran%C3%A7ois,_Duce_de_Anjou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis François, Duce de Anjou — pagină inexistentă">Louis François, Duce de Anjou</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii nelegitimi
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie_Anne_de_Bourbon" title="Marie Anne de Bourbon">Marie Anne, Prințesă Conti</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis,_Conte_de_Vermandois" title="Louis, Conte de Vermandois">Louis, Conte de Vermandois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_Auguste,_Duce_de_Maine" class="mw-redirect" title="Louis Auguste, Duce de Maine">Louis Auguste, Duce de Maine</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_C%C3%A9sar,_Conte_de_Vexin" title="Louis César, Conte de Vexin">Louis César, Conte de Vexin</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louise_Fran%C3%A7oise_de_Bourbon,_Duces%C4%83_de_Bourbon" class="mw-redirect" title="Louise Françoise de Bourbon, Ducesă de Bourbon">Louise Françoise, Ducesă de Bourbon</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louise_Marie_Anne_de_Bourbon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louise Marie Anne de Bourbon — pagină inexistentă">Louise Marie Anne, Mademoiselle de Tours</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Fran%C3%A7oise_Marie_de_Bourbon" class="mw-redirect" title="Françoise Marie de Bourbon">Françoise Marie, Ducesă de Orléans</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_Alexandre,_Conte_de_Toulouse" class="mw-redirect" title="Louis Alexandre, Conte de Toulouse">Louis Alexandre, Conte de Toulouse</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louise_de_Maisonblanche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louise de Maisonblanche — pagină inexistentă">Louise de Maisonblanche</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Nepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1682-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)">Ludovic, Duce de Burgundia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <i><b><a href="/wiki/Filip_al_V-lea_al_Spaniei" title="Filip al V-lea al Spaniei">regele Felipe al Spaniei</a></b></i>+ <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Charles,_Duce_de_Berry_(1686%E2%80%931714)" class="mw-redirect" title="Charles, Duce de Berry (1686–1714)">Charles, Duce de Berry</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_Auguste,_Prin%C8%9B_de_Dombes" title="Louis Auguste, Prinț de Dombes">Louis Auguste, Prinț de Dombes</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louis_Charles,_Conte_de_Eu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis Charles, Conte de Eu — pagină inexistentă">Louis Charles, Conte de Eu</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louise_Fran%C3%A7oise_de_Bourbon,_Mademoiselle_du_Maine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louise Françoise de Bourbon, Mademoiselle du Maine — pagină inexistentă">Louise Françoise, Mademoiselle du Maine</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_Jean_Marie_de_Bourbon,_Duce_de_Penthi%C3%A8vre" class="mw-redirect" title="Louis Jean Marie de Bourbon, Duce de Penthièvre">Louis Jean Marie, Duce de Penthièvre</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Strănepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> Louis, Duce de Bretania <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1707-1712)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)">Ludovic, Duce de Bretania</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic al XV-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_I_al_Spaniei" title="Ludovic I al Spaniei">Ludovic I al Spaniei</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Felipe al Spaniei* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Felipe al Spaniei* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ferdinand_al_VI-lea_al_Spaniei" title="Ferdinand al VI-lea al Spaniei">Ferdinand al VI-lea al Spaniei</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Carol_al_III-lea_al_Spaniei" title="Carol al III-lea al Spaniei">Carol al III-lea al Spaniei</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Francisco al Spaniei* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Mariana_Victoria_a_Spaniei" class="mw-redirect" title="Mariana Victoria a Spaniei">Mariana Víctoria, regină a Portugaliei</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip,_Duce_de_Parma" class="mw-redirect" title="Filip, Duce de Parma">Filip, Duce de Parma</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Infanta_Maria_Teresa_Rafaela_a_Spaniei" title="Infanta Maria Teresa Rafaela a Spaniei">Maria Teresa Rafaela, Delfină a Franței</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Infantele_Luis,_Conte_de_Chinch%C3%B3n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Infantele Luis, Conte de Chinchón — pagină inexistentă">Luis, Conte de Chinchón</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Maria_Antonia_a_Spaniei" title="Maria Antonia a Spaniei">Maria Antonia, regină a Sardiniei</a>* <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Charles,_Duce_de_Alen%C3%A7on&action=edit&redlink=1" class="new" title="Charles, Duce de Alençon — pagină inexistentă">Charles, Duce de Alençon</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie_Louise_%C3%89lisabeth_de_Orl%C3%A9ans" title="Marie Louise Élisabeth de Orléans">Marie Louise Élisabeth de Orléans</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Louis_Alexandre,_Prin%C8%9B_de_Lamballe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis Alexandre, Prinț de Lamballe — pagină inexistentă">Louis Alexandre, Prinț de Lamballe</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic al XV-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie_Leszczy%C5%84ska" class="mw-redirect" title="Marie Leszczyńska">Maria Carolina Sophia Felicity Leszczyńska</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louise_%C3%89lisabeth_a_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Louise Élisabeth a Franței">Louise Élisabeth, Ducesă de Parma</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Henriette-Anne_a_Fran%C8%9Bei" title="Henriette-Anne a Franței">Prințesa Henriette </a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Louise_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Louise a Franței">Prințesa Louise</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei_(1729%E2%80%931765)" title="Ludovic, Delfin al Franței (1729–1765)">Ludovic, Delfin al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Filip,_Duce_de_Anjou" title="Filip, Duce de Anjou">Filip, Duce de Anjou</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie_Ad%C3%A9la%C3%AFde_a_Fran%C8%9Bei" title="Marie Adélaïde a Franței">Prințesa Marie Adélaïde</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Victoire_a_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Prințesa Victoire a Franței">Prințesa Victoire</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Sophie-Philippine_a_Fran%C8%9Bei" title="Sophie-Philippine a Franței">Sophie, Ducesă de Louvois</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Prin%C8%9Besa_Th%C3%A9r%C3%A8se_a_Fran%C8%9Bei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prințesa Thérèse a Franței — pagină inexistentă">Prințesa Thérèse</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Louise-Marie_a_Fran%C8%9Bei" title="Prințesa Louise-Marie a Franței">Prințesa Louise Marie</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Nepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Prin%C8%9Besa_Marie_Th%C3%A9r%C3%A8se_a_Fran%C8%9Bei_(1746%E2%80%931748)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prințesa Marie Thérèse a Franței (1746–1748) — pagină inexistentă">Prințesa Marie Therèse, Madame Royale</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Prin%C8%9Besa_Marie_Z%C3%A9phyrine_a_Fran%C8%9Bei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prințesa Marie Zéphyrine a Franței — pagină inexistentă">Prințesa Marie Zéphyrine</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis,_Duce_de_Burgundia_(1751%E2%80%931761)" title="Louis, Duce de Burgundia (1751–1761)">Louis, Duce de Burgundia</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Xavier,_Duce_de_Aquitaine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xavier, Duce de Aquitaine — pagină inexistentă">Xavier, Duce de Aquitaine</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XVI-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVI-lea al Franței">Ludovic al XVI-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVIII-lea al Franței">Ludovic al XVIII-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Carol al X-lea al Franței">Carol al X-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Clothilde_a_Fran%C8%9Bei" title="Clothilde a Franței">Clothilde, regină a Sardiniei</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/%C3%89lisabeth_Philippine_Marie_H%C3%A9l%C3%A8ne_a_Fran%C8%9Bei" title="Élisabeth Philippine Marie Hélène a Franței">Prințesa Élisabeth</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii nelegitimi
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Pauline_F%C3%A9licit%C3%A9_de_Mailly" title="Pauline Félicité de Mailly">Charles de Vintimille</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie-Louise_O%27Murphy" title="Marie-Louise O'Murphy">Agathe Louise de Saint-Antoine</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Philippe, Duce de Narbonne-Lara <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Louis, Conte de Narbonne-Lara </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XVI-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVI-lea al Franței">Ludovic al XVI-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Maria_Antoaneta,_regin%C4%83_a_Fran%C8%9Bei" title="Maria Antoaneta, regină a Franței">Arhiducesa Maria Antoaneta de Austria</a>** </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie-Th%C3%A9r%C3%A8se-Charlotte_a_Fran%C8%9Bei" title="Marie-Thérèse-Charlotte a Franței">Marie Thérèse, Ducesă de Angoulême</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic-Joseph,_Delfin_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic-Joseph, Delfin al Franței">Ludovic-Joseph, Delfin al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Ludovic_al_XVII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVII-lea al Franței">Ludovic al XVII-lea al Franței</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Sophie_H%C3%A9l%C3%A8ne_B%C3%A9atrice_a_Fran%C8%9Bei" title="Sophie Hélène Béatrice a Franței">Prințesa Sophie Hélène</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XVII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVII-lea al Franței">Ludovic al XVII-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Note
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> Ludovic nu a avut copii; a murit la vârsta de 10 ani în 1795. Unchiul său, viitorul <a href="/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVIII-lea al Franței">Ludovic al XVIII-lea al Franței</a>, s-a autoproclamat regent însă ambele titluri au fost disputate.<br />Vezi <i><a href="/wiki/Restaura%C8%9Bia_francez%C4%83" title="Restaurația franceză">Restaurația bourbonilor</a></i>. </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XVIII-lea al Franței">Ludovic al XVIII-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Marie_Josephine_de_Savoia" title="Marie Josephine de Savoia">Prințesa Marie Joséphine de Savoia</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><span class="" style="font-size: 100%;"><a href="/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Carol al X-lea al Franței">Carol al X-lea al Franței</a></span>
</th></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
</div>
<table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;">
<tbody><tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Soții
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd">
<div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Prin%C8%9Besa_Maria_Theresa_de_Savoia" class="mw-redirect" title="Prințesa Maria Theresa de Savoia">Prințesa Maria Teresa de Savoia</a> </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Copii
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louis_Antoine,_Duce_de_Angoul%C3%AAme" class="mw-redirect" title="Louis Antoine, Duce de Angoulême">Louis Antoine, Duce de Angoulême</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/w/index.php?title=Sophie_d%27Artois&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sophie d'Artois — pagină inexistentă">Sophie, <i>Mademoiselle</i></a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Charles_Ferdinand,_Duce_de_Berry" title="Charles Ferdinand, Duce de Berry">Charles Ferdinand, Duce de Berry</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Marie Thérèse, Mademoiselle d'Angoulême </span></div>
</td></tr>
<tr style="height:2px">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-group" style=";;">Nepoți
</td>
<td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em">
<span style="white-space:nowrap"> Prințesa Louise Élisabeth <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> Prințul Louis <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Louise_Marie_Th%C3%A9r%C3%A8se_d%27Artois" class="mw-redirect" title="Louise Marie Thérèse d'Artois">Louise Marie Thérèse, Ducesă de Parma</a> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> <a href="/wiki/Henri,_conte_de_Chambord" title="Henri, conte de Chambord">Henri, conte de Chambord</a> </span></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div>
</td></tr></tbody></table>
<div></div> 
</td></tr>
<tr style="height:2px;">
<td>
</td></tr>
<tr>
<td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2"><span style="white-space:nowrap"> <i>Note:</i> *<small><i>de asemenea Infante sau Infantă a Spaniei</i></small> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> **<small><i>de asemenea Arhiducesă de Austria</i></small> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> ***<small><i>ambele</i></small> <b>·</b></span> <span style="white-space:nowrap"> +<small><i>Filip a fost primul rege Bourbon al Spaniei, actuala casă regală a țării</i></small>
<p class="mw-empty-elt">
</p>
</span></td></tr></tbody></table>
</td></tr></tbody></table>
<div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;background:transparent;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em">
<ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/118662341">118662341</a></span></span></li>
<li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/019507">019507</a></span></span></li>
<li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85016118">sh85016118</a></span></span></li>
<li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=osd2010551421&CON_LNG=ENG">osd2010551421</a></span></span></li>
<li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/7775155832952333490008">7775155832952333490008</a></span></span></li>
<li><span class="nowrap"> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/7775155832952333490008">7775155832952333490008</a></span></li></ul>
</div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div></div>' |
