Liviu Ciulei
| Liviu Ciulei | |||
 Liviu Ciulei în 1963 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [2][3][4][5][6]  București, România | ||
| Decedat | (88 de ani)[7][8][5][9][10] München, Germania | ||
| Înmormântat | Cimitirul Bellu | ||
| Cauza decesului | sindromul multiplei insuficiențe de organe[*] | ||
| Căsătorit cu | Clody Berthola, Ioana Gărdescu, Helga Reiter | ||
| Cetățenie |  România[11] | ||
| Religie | Biserica Ortodoxă Română | ||
| Ocupație | regizor, actor, scenograf | ||
| Limbi vorbite | limba română limba engleză limba germană | ||
| Activitate | |||
| Domiciliu | București | ||
| Alma mater | Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București | ||
| Premii | Premiul Cannes pentru cel mai bun regizor () Ordinul național „Steaua României” Premiul de Stat al Republicii Populare Române ()[1] | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Liviu Ciulei (Ioan Liviu;[12] n. , București, România – d. , München, Germania) a fost regizor, actor, scenograf, arhitect și profesor universitar român. A fost artist emerit (ante 1960).
Biografie
modificareA studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi arhitectura (1949).[13] A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa "Animal Kingdom" scrisă de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, (mai târziu numit Teatrul "Bulandra"), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat, printre altele: Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale), Azilul de noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).
A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului „Bulandra”, între anii 1963 și 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera Revizorul, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul „Bulandra” devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu.
În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu[14] și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan la aceeași instituție.[15][16] Liviu Ciulei a debutat în SUA în 1974, la Arena Stage din Washington D.C.[17]
A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al Teatrului „Tyrone Guthrie” din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Universitatea Columbia și Universitatea din New York din orașul New York. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.[13]
A realizat scenografia a 125 de spectacole.
Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului „Bulandra”, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.
A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola,[18] cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.[19]
Regie de teatru
modificare- Clipe de viață, de William Saroyan, regia artistică
La Teatrul „Bulandra” / Municipal
modificare- Nebuna din Chaillot, de Jean Giraudoux (1957)[20]
- "Omul care aduce ploaia", de Richard Nash (1957)
- "Azilul de noapte", de Maxim Gorki (1958)
- "Sfânta Ioana", de George Bernard Shaw (1958)
- "Cum vă place", de William Shakespeare (1961)
- "Intrigă și iubire", de Friedrich Schiller (1965)
- "Opera de trei parale", de Bertolt Brecht (1969)
- "Leonce și Lena", de Georg Büchner (1970)
- "Play Strindberg", de Friedrich Dürenmatt (1971)
- "O scrisoare pierdută", de Ion Luca Caragiale
- "Macbeth", de William Shakespeare
- "Furtuna", de William Shakespeare
- "Moartea lui Danton", de Georg Büchner
- "Visul unei nopți de vară", de William Shakespeare (1991)
- Deșteptarea primăverii (1991)
- "Hamlet", de William Shakespeare (2000)
- "Șase personaje în căutarea unui autor", de Luigi Pirandello (2005)
- "Henric al IV-lea", de Luigi Pirandello (2005)
- "Cum vă place", de William Shakespeare (1981)
- "Eve of Retirement", de Thomas Bernhard (1981)
- "Furtuna", de William Shakespeare (1981)
- "Peer Gynt", de Henrik Ibsen (1982)
- "Requiem for a Nun", de William Faulkner (1982)
- "Threepenny Opera", de Bertolt Brecht și Kurt Weill (1983)
- "Twelfth Night", de William Shakespeare (1984)
- "Three Sisters", de Anton Cehov (1984)
- "Visul unei nopți de vară", de William Shakespeare (1985)
- "The Bacchae", de Euripide (1987)
- "The Broken Jug", de Heinrich von Kleist (1994)
Filmografie
modificareActor
modificare- În sat la noi, (1951)
- Nepoții gornistului, (1953)
- Răsare soarele, (1954)
- Alarmă în munți, (1955)
- Valurile Dunării (1960)
- Soldați fără uniformă, (1960)
- Cerul n-are gratii, (1962)
- Pădurea spînzuraților (1965), ecranizare după romanul Pădurea spânzuraților al scriitorului Liviu Rebreanu.
- Facerea lumii (1971)
- Decolarea, (1971)
- Ceața, (1973)
- Dragostea începe vineri (1973)
- Mușchetarul român (1975)
- Mastodontul (1975)
- Falansterul (1979)
Regizor
modificare- La „Moara cu noroc” (1957) - regizor secund
- Erupția (1957)
- Valurile Dunării (1960)
- Pădurea spînzuraților (1965)
- O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982)
Scenarist
modificare- Mitrea Cocor (1952, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regizori: Victor Iliu și Marietta Sadova)
- Nepoții gornistului (1953, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia lui Dinu Negreanu)
- Răsare soarele (1954, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia lui Dinu Negreanu)
- Pasărea furtunii (1957, regia lui Dinu Negreanu)
Scenograf
modificare- Facerea lumii (1971, regia lui Gheorghe Vitanidis)
Cărți
modificare- Cu gânduri și cu imagini, 2009 [21]
Premii, ordine și distincții
modificare- Ordinul Muncii clasa a II-a (1964)[22]
- Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[23]
- Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[24]
- Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, 1965, pentru filmul Pădurea spânzuraților
- Globul de Cristal, Karlovy Vary, 1969, pentru filmul Valurile Dunării
- Premiul UNITER, 1996
- Premiul de Excelență UNITER, 2001[25]
- Premiul de Excelență în cinematografia română, 2002
- Membru de onoare al Ordinului Arhitecților, 2006
- Premiul „Tony”[26][27]
Note
modificare- ^ Hotărârea nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1962
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ https://theaterencyclopedie.nl/wiki/index.php?curid=4813 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://famousdude.com/5776-liviu-ciulei.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Liviu Ciulei, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ Чулей Ливиу, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ http://lifeinlegacy.com/display.php?weekof=2011-10-29 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.mediafax.ro/english/romanian-film-and-theater-director-liviu-ciulei-dies-8900811/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.cinemarx.ro/persoane/Liviu-Ciulei-96906.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Liviu Ciulei, SNAC, accesat în
- ^ http://www.nytimes.com/1991/10/02/theater/review-theater-saroyan-s-time-of-your-life-at-arena-stage.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Lista membrilor DACIN SARA Arhivat în , la Wayback Machine., orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28
- ^ a b Liviu Ciulei, un artist total | ROL.ro[nefuncțională]
- ^ „Șoc în lumea teatrului: Actorul Ion Besoiu a colaborat cu Securitatea | REALITATEA .NET”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Exclusiv | Conform Securității, Radu Beligan a desființat, în 1982, piesa «O scrisoare pierdută», regizată de Liviu Ciulei, pe motiv că acesta plecase din țară: "O crimă pentr...
- ^ Ultimele știri online, știri de ultima ora | ROL.ro[nefuncțională]
- ^ Weber, Bruce (), Liviu Ciulei, a Daring Theater Director, Dies at 88 (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331
- ^ Actrița Clody Bertola, soția regizorului Lucian Pintilie, a încetat din viață | adevarul.ro
- ^ Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați
- ^ Victor Rebengiuc | Teatrul Național București, www.tnb.ro
- ^ Albumul cu minuni - "Liviu Ciulei cu gândiri și cu imagini", Silvia Kerim, Formula AS - anul 2009, numărul 880, accesat la 20 ianuarie 2014
- ^ Autentificare
- ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.
- ^ „Revista Apostrof”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Variety.com
- ^ Play Bill
Bibliografie
modificare- Liviu Ciulei. Cu gândiri și cu imagini, album autobiografic, 2009
Lectură suplimentară
modificare- Soica, Romina. „Arhitectul” : Liviu Ciulei în dosarele securității, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, 550 p. ISBN: 978-606-020-621-7
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- Liviu Ciulei la Internet Movie Database
- Cinemagia - Liviu Ciulei
- Filmoteca / Liviu Ciulei
- Guthrie Theater Arhivat în , la Wayback Machine.
- Reacții din lumea teatrului despre moartea lui Liviu Ciulei: Era ultimul mare titan Arhivat în , la Wayback Machine., 25 octombrie 2011, ANDRA DUMITRU, România liberă
- Maia Morgenstern: "Liviu Ciulei era o stea de neatins, un spirit", 26 octombrie 2011, Alexandra Olivotto, Evenimentul zilei
- Gânduri pentru cel plecat: Cu dragoste, despre LIVIU CIULEI, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2011, numărul 994
Articole biografice
modificare- Liviu Ciulei a pus piloni rezistenți teatrului[nefuncțională], 31 decembrie 2011, MARIA SARBU, Jurnalul Național
- Liviu Ciulei, sabotor ideologic[nefuncțională], 19 septembrie 2006, Ion Cristoiu, Jurnalul Național
- A dispărut un creator fără egal, 25 octombrie 2011, Monica Andronescu, Adevărul
- Ciulei – 85 de ani[nefuncțională], 7 iulie 2008, Maria Sarbu, Jurnalul Național
Interviuri
modificare- Liviu Ciulei, regizor: „Fiecare spectacol al meu a fost diferit“, 18 ianuarie 2011, Adevărul
- en Articol New York Times