strigăt
See also: strigat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Pronunciation
[edit]Noun
[edit]strigăt n (plural strigăte)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | strigăt | strigătul | strigăte | strigătele | |
| genitive-dative | strigăt | strigătului | strigăte | strigătelor | |
| vocative | strigătule | strigătelor | |||